25.3 C
București
sâmbătă, 22 iunie, 2024

FMI avertizează România: Deficitele se adâncesc, presiunea inflației crește, investițiile scad. Cine va suferi în vremuri mai rele?

Dată:

În urma vizitei anuale întreprinse în România în perioada 27 mai – 7 iunie, delegația Fondului Monetar Internațional (FMI) a emis un document care conține o serie de avertismente privind situația macroeconomică a țării noastre. Între altele, FMI atenționează că deficitele se adâncesc, presiunea inflației crește și investițiile scad, iar „în vremuri rele cel mai mult vor avea de suferit pensionarii și persoanele sărace”.

REVISTA PATRONATELOR redă în continuare, integral, mesajul transmis de misiunea FMI după vizita în România (intertitlurile aparțin Redacției noastre, RP)

„Creșterea economică pe baza consumului a rămas puternică, sporind veniturile populației față de cele din UE. Cu toate acestea, dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat: deficitele de cont curent și fiscale s-au adâncit, iar presiunea inflației a crescut din nou.

Dacă politicile (n.n.- economice) nu-și vor schimba cursul, progresul în convergența către media europeană ar putea întâlni un obstacol care va afecta în mod deosebit veniturile reale ale pensionarilor și ale persoanelor sărace.

Este necesară o combinare mai echilibrată a politicilor pentru a reduce probabilitatea unui astfel de impediment: consolidarea să fie fiscală însoțită de o înăsprire monetară și o mai mare flexibilitate a cursului de schimb.

În plus, politicile trebuie să devină mai previzibile și este necesară îmbunătățirea guvernării pentru a spori perspectivele de convergență a veniturilor pe termen mediu.

Creștere puternică, dar cu prețul dezechilibrelor macroeconomice

În timp ce contribuția veniturilor populației tind să crească mai rapid spre nivelurile din țările avansate din Uniunea Europeană (UE), creșterea economică alimentată de consumul din România a generat dezechilibre macroeconomice.

Presiunea inflaționistă a reapărut după o perioadă de acutizare la sfârșitul anului trecut, afectând în mod disproporționat veniturile reale ale celor săraci și potențial subminând competitivitatea. Deficitele fiscale și curente au crescut. Atât investițiile publice, cât și cele private au înregistrat o tendință descendentă în ultimii ani, slăbind perspectivele de creștere pe termen lung.

Deficitul de cont curent va depăși 5% din PIB

Este necesară o schimbare în cursul politicilor pentru a reduce probabilitatea unui alt scenariu de boom-bust. Recesiunea tinde să preseze mai grav veniturile și nivelul de trai al celor săraci.

În timp ce în prezent se estimează că creșterea va rămâne în jur de 4% în 2019, alimentată de creșterile salariale și de consum, deficitul de cont curent este estimat să depășească 5% din PIB.

Pe termen mediu, se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, în timp ce creșterea PIB-ului se va reduce, reflectând competitivitatea pierdută.

Sunt necesare politici mai echilibrate și reforme structurale reîncărcate pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența veniturilor durabile către țările avansate din UE.

Reducerea dezechilibrelor ar trebui să înceapă cu moderarea fiscală

Consolidarea fiscală durabilă, bazată pe măsuri de înaltă calitate, începând cu acest an, este esențială pentru a pune economia pe o bază mai rezistentă.

În aceste vremuri bune, deficitele fiscale ar trebui să coboare, astfel încât să poată veni – când vremurile vor fi nefavorabile – în sprijinul veniturilor oamenilor.

În mod tipic, acest lucru nu sa întâmplat în România și situația actuală nu face excepție. Mai multă ajustare fiscală va însemna, de asemenea, o rată mai mică a inflației și, prin urmare, o înăsprire mai strânsă a monedei, care este bună pentru competitivitate.

Realizarea deficitului mai aproape de ținta bugetară din 2019 de 2,7% din PIB ar constitui primul pas. În estimarea noastră, îndeplinirea acestui obiectiv ar necesita măsuri suplimentare echivalente cu 0,9% din PIB.

Un angajament credibil de a reduce deficitul la 1½ procente din PIB până în 2022 ar consolida și mai mult încrederea în cadrul bugetar și va contribui la reducerea vulnerabilității.

Legea pensiilor va mări cheltuielile bugetare cu 4% din PIB

Legea privind pensiile, aflată în prezent în curs de dezbatere parlamentară, justifică o reevaluare pentru a echilibra nevoile sociale și sustenabilitatea fiscală.

Dispozițiile din proiectul actual de lege vor crea noi cheltuieli de aproximativ 4 puncte procentuale din PIB.

Acest lucru ar adăuga o presiune severă asupra finanțelor publice, va împovăra generația tânără și va determina renunțarea la alte cheltuieli prioritare pentru investiții publice, educație și sănătate.

ANAF trebuie să se asigure că toată lumea plătește ceea ce datorează

Reformele fiscale structurale ar facilita și menține o consolidare fiscală pe termen mediu.

Pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor, consolidarea administrației veniturilor (ANAF) este esențială, inclusiv prin modernizarea sistemului informatic și prin adoptarea unei gestionări moderne a riscului de conformitate, pentru a se asigura că toată lumea plătește ceea ce datorează.

Având în vedere numeroasele schimbări din ultimii ani, sistemul fiscal ar trebui să fie examinat cu atenție pentru a identifica denaturările și zonele în care sunt posibile câștiguri de venituri.

Creșterea cheltuielilor cu de salarii și pensii trebuie moderată

Spațiu de îmbunătățire există și pe partea de cheltuieli. Structura bugetului poate fi îmbunătățită prin moderarea creșterii cheltuielilor rigide – a salariilor și a pensiilor – făcând totodată loc pentru mai multe investiții.

Eficiența cheltuielilor poate fi îmbunătățită prin consolidarea în continuare a procesului de achiziții publice și a revizuirii cheltuielilor.

Și înăsprirea monetară trebuie să continue

Politica monetară necesită înăsprirea în continuare, întrucât se așteaptă ca presiunea inflaționistă să rămână ridicată.

Inflația este determinată de stimularea fiscală suplimentară prevăzută în prezent, de o producție care depășește potențialul pe termen lung și de creșterea rapidă a salariilor.

Prima linie de apărare împotriva inflației ridicate și a pierderilor în veniturile reale ale oamenilor trebuie să fie independența și credibilitatea băncii centrale. A doua linie trebuie să fie înăsprirea monetară.

Acestea fiind spuse, gradul de înăsprire poate fi mult mai mic dacă politica fiscală este ajustată așa cum recomandăm.

Gestionarea strictă a lichidităților anunțată de banca centrală reprezintă un pas în direcția cea bună.

În schimb, indicele de referință recent introdus pentru împrumuturile bancare va împiedica transmiterea politicii monetare. Deficitul considerabil al contului curent mărește prima de flexibilitate a ratei de schimb ca un amortizor de șocuri.

Sistemul bancar are o expunere mare la statul român

Sistemul bancar rămâne rezonabil. Pozițiile de capital și de lichiditate sunt solide, iar creditele neperformante s-au apropiat de nivelul mediu al UE.

S-au înregistrat progrese importante pentru a îmbunătăți rezistența, în conformitate cu recomandările din Programul de evaluare financiară din 2018, inclusiv punerea în aplicare a unei limite a serviciului datorie-venituri și a cerințelor de lichiditate diferențiate în funcție de valută.

Se ia în considerare un tampon de risc sistemic pentru a aborda vulnerabilitatea care decurge din expunerea mare a băncilor la statul român. Dezvoltarea financiară suplimentară poate fi sprijinită prin menținerea unui mediu economic și juridic stabil, evitând inițiativele legislative care distorsionează principiile pieței.

Creșterea rapidă a salariilor dăunează competitivității

Progresele înregistrate în cadrul reformelor structurale rămân esențiale pentru atenuarea constrângerilor asupra creșterii economice și pentru susținerea competitivității.

Creșterea rapidă a salariilor – inclusiv salariul minim – care depășește câștigurile de productivitate, dăunează competitivității. Salariile minime ar trebui stabilite printr-un mecanism transparent și obiectiv care să reflecte îmbunătățirile în productivitate.

Reforma întreprinderilor de stat, însoțită de un angajament pentru o guvernanță corporativă puternică, ar îmbunătăți performanțele financiare și serviciile acestora.

Parteneriatele public-private implică adesea riscuri substanțiale

Sunt necesare eforturi pentru îmbunătățirea investițiilor în infrastructura publică, inclusiv pentru o absorbție mai eficientă a fondurilor UE.

În acest scop, ar trebui să se acorde o atenție deosebită consolidării instituțiilor de investiții publice.

Parteneriatele public-privat implică adesea riscuri substanțiale. Prin urmare, astfel de proiecte ar trebui să facă obiectul unei analize atente a valorii lor în bani, a riscurilor fiscale și a opțiunilor de finanțare alternative (de exemplu, fonduri UE).

Reducerea corupției contribuie la îmbunătățirea veniturilor guvernamentale

Instituțiile eficiente și solide sunt esențiale pentru o creștere incluzivă și susținută. Reducerea corupției contribuie la îmbunătățirea veniturilor guvernamentale, la creșterea eficienței cheltuielilor și la consolidarea competitivității.

De asemenea, s-a constatat că o guvernare puternică ajută la reducerea emigrării, în special a persoanelor cu înaltă calificare.

În timp ce inițiativele anticorupție ale României fuseseră recunoscute pe plan internațional, unele dintre amendamentele la legile justiției și codurile penale au fost criticate pentru potențiala amenințare a independenței sistemului judiciar al României și slăbirea capacității de combatere a corupției.

Cu toate acestea, salutăm angajamentul ferm făcut de guvern de a susține independența judiciară și statul de drept.

Predictibilitatea generează dividende pozitive pentru investiții

 O mai mare previzibilitate și o orientare pe termen mediu a politicilor ar genera dividende pozitive pentru investiții și creștere.

Evaluarea adecvată a impactului, consultările prealabile cu părțile interesate și o implementare mai măsurată ar consolida predictibilitatea și eficacitatea politicilor.

În acest sens, mai multe măsuri incluse în Ordonanța de Urgență 114/2018 (și amendamentele ulterioare) lasă loc pentru o ajustare ulterioară, având în vedere efectele lor negative potențiale asupra dezvoltării economice.

Impozitele și stimulentele specifice sectorului – inclusiv asupra băncilor, construcțiilor și utilităților – ar putea crea distorsiuni care ar împiedica investițiile sau alocarea eficientă a resurselor.”

Vizita în România, conformă cu Statutul FMI

O misiune a FMI a vizitat Bucureștiul în perioada 27 mai – 7 iunie pentru a desfășura discuțiile de consultare din 2019, în conformitate cu articolul IV din Statutul instituției financiare internaționale.

O declarație finală descrie, în majoritatea cazurilor, constatările preliminare ale personalului FMI la sfârșitul unei vizite oficiale într-o țară membră. Misiunile sunt întreprinse ca parte a consultărilor regulate (de regulă anuale) în conformitate cu articolul IV din Statutul FMI, în contextul unei cereri de utilizare a resurselor FMI (împrumutate de la FMI), ca parte a discuțiilor cu programele monitorizate de personal sau o parte din monitorizarea personalului a evoluțiilor economice.

„Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, personalul va pregăti un raport care, sub rezerva aprobării conducerii, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI pentru discuție și decizie”, precizează instituția.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

VIDEO | O altă dezbatere pe tema crizei din Ucraina

În cadrul unei dezbateri de miercuri seara de la televiziunea Global News, intitulată ”Mai este Ucraina sprijinită de Occident”, moderatorul Calistrat Atudorei a pus...

Globalworth o numește pe Ema Iftimie Managing Director pentru România

Globalworth, cel mai mare investitor de birouri din Europa Centrală și de Est (CEE), anunță numirea Emei Iftimie în funcția de Managing Director pentru...

Safetech Innovations raportează o cifră de afaceri de 20,1 milioane de lei la nivel individual și un profit net de 5,9 milioane de lei...

Safetech Innovations (BVB: SAFE), companie românească de securitate cibernetică listată la Bursa de Valori București, cu birouri în București, Londra și Abu Dhabi, raportează,...

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc Vicepreședinte People & Organisation

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc în poziția de Vicepreședinte People & Organisation, în contextul în care...

Mureș City Logistics atinge un grad de ocupare de 100% după semnarea cu gigantul din industria auto EKR

Elektrokontakt România (EKR), subsidiară a ELEKTROKONTAKT GMBH, este noul chiriaș în Mureș City Logistics, cel mai modern proiect industrial din zona Mureș. Această tranzacție...

Mediul privat și reprezentanți ai statului au dezbătut despre viitorul comerțului electronic din România

Miercuri, 18 octombrie 2023, reprezentanți ai Guvernului, lideri și specialiști din industrie au abordat tema impactului pozitiv adus de sectorul de comerț electronic în...