Slaba corelare a majorării consumului – şi, deci, a cererii interne – cu potenţialul economiei naţionale a făcut ca performanţa creşterii economice să fie acompaniată de o dinamică ridicată a importurilor, cu efecte negative asupra echilibrului balanței externe, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, la conferința de prezentare a Raportului asupra Stabilității Financiare.

„Economia României a arătat în perioada ce a urmat recentei crize financiare o creștere economică susținută, astfel că media ratei de creștere economică din ultimii 5 ani se situează în jurul nivelului de 4,6%.
Pentru a avea un reper în acest sens, menționez faptul că media ratelor de creștere economică în Uniunea Europeană s-a situat în aceeași perioadă în jurul nivelului de 2,1%.
Acest ritm de creștere impresionant pe care l-a consemnat economia României și care a contribuit la diminuarea decalajului față de media UE a fost ȋnsă asociat cu creșterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor, mai ales a celor publice”, a spus Mugur Isărescu.

Harta riscurilor la adresa stabilității financiare din România

Raportul asupra Stabilității Financiare subliniază acest risc sistemic principal, care a fost de altfel menționat și în alte documente ale băncii centrale: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cu impact negativ asupra echilibrului extern.

Concluzia este clar definită: cea mai importantă provocare economico-fiananciară căreia țara noastră trebuie să-i facă față ȋn perioada următoare este deficitul de cont curent. Cu atât mai mult cu cât, la nivel regional, România reprezintă o excepție în ceea ce privește evoluția contului curent. Comparând țările europene cu o economie similară, observăm că în timp ce România înregistrează un deficit al contului curent de aproximativ 4,5% în PIB, la nivelul anului 2018 (după ce ȋn 2014 se apropiase de echilibru), Cehia și Ungaria au ȋn prezent surplusuri ale contului curent, în timp ce Polonia înregistrează un deficit al contului curent redus.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Cum rezolvăm problema dezechilibrului extern?

„În accepțiunea noastră echilibrarea sustenabilă a deficitului extern trebuie să conțină două componente: prima se referă la măsuri de natură fiscală pentru reducerea treptată a deficitului bugetar în direcția atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), iar a doua constă în accelerarea reformelor structurale de natură să sporească înzestrarea cu factori de producţie, care cresc productivitatea şi facilitează competitivitatea”, a mai spus Mugur Isărescu.

Acesta este fundamentul pe care se poate aşeza o creștere durabilă a ofertei interne, iar aceasta să satisfacă o parte tot mai mare a cererii interne şi să reducă treptat deficitul extern.

Planul național de adoptare a monedei euro, elaborat cu sprijinul Băncii Naționale, asumat integral de autorități, conține numeroase angajamente atât privind reformele structurale, cât și de menținere a echilibrelor fiscal-bugetare la niveluri adecvate.

„Cu alte cuvinte nu trebuie să căutăm prea mult şi prea departe pentru a descoperi ce avem de făcut. Din acest motiv, tema specială a ediției prezente a Raportului asupra Stabilității Financiare este o sinteză a Planului național de adoptare a monedei euro, cu componentele sale esenţiale”, a mai spus guvernatorul BNR.

Reformele structurale trebuie accelerate

„În ceea ce priveşte strategia economică pe termen lung, mesajul Raportului poate fi citit şi aşa: este esențial ca România să evite dezechilibre macroeconomice majore și să accelereze reformele structurale care permit creșterea economică sustenabilă, cu efecte favorabile inclusiv asupra sectorului bancar şi activităţii de creditare”.

În acest context este tratată şi intermedierea financiară, care s-a menținut la un nivel redus comparativ cu restul țărilor europene.

Există, se spune în raport, mult spațiu de creditare în special către economia reală, către sectorul companiilor. Ocuparea acestui spaţiu potenţial răspunde și necesităţii unei evoluții mai echilibrate între creditul guvernamental și cel neguvernamental.

Ordonanța 114, risc sever; Ordonanța 19, o soluție de avarie

„OUG 114/2018, adoptată fără consultare prealabilă cu Banca Națională, fără consultări cu industria bancară și mai ales cu Banca Centrală Europeană, așa cum cere Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, a reprezentat un risc sever la adresa stabilității financiare prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare și prin impactul material semnificativ asupra sistemului bancar”, a mai spus Mugur Isărescu.

BNR s-a implicat în modificarea acestei ordonanțe, în cadrul Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială, cu un mandat clar, în trei puncte, din partea Consiliului de Administrație al BNR: să fie eliminată legătura dintre taxă și ROBOR; să fie diminuat nivelul taxei; și să fie redusă baza de impozitare.

„Forma la care s-a ajuns, prin OUG 19/2019, a marcat atingerea acestor obiective, dar ea reprezintă mai degrabă o soluţie de avarie”, a mai spus șeful băncii centrale.

Riscul legislativ ridicat rezultă nu numai din faptul că OUG 114/2018 a putut să apară aşa cum a apărut şi ȋnaintea Sărbătorilor de Iarnă, dar şi din caracterul incert și impredictibil al altor schimbări legislative, din absența studiului de impact și din lipsa consultării cu părțile interesate. Seria de inițiative legislative care au fost declarate neconstituționale contribuie din plin la conturarea acestui risc.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Stabilitatea financiară, un bun public al țării

Mugur Isărescu a reamintit că „stabilitatea financiară reprezintă un bun public”, subliniat în permanenţă de către BNR.

„Prin evitarea unor inițiative care periclitează sistemul financiar, printr-un mix adecvat de politici publice putem să oferim societății românești acest bun de care are atâta nevoie”, a conchis guvernatorul.