Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de manufactură din țară – semnalează de jumătate de an că taxa „clawback” este cauza numărul unu pentru care dispar medicamentele ieftine din farmacii și spitale și nu sunt înregistrate altele noi, blocând accesul pacienților la terapiile uzuale.
REVISTA PATRONATELOR redă în continuare, integral, un comunicat transmis de PRIMER.
„Am explicat în repetate rânduri la Parlament, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice și la CNAS că în condițiile în care taxa „clawback” – un impozit pe cifra de afaceri aplicat exclusiv în industria medicamentelor – ajunge să reprezinte 25% din prețul unui medicament ieftin, acesta devine nerentabil iar producătorii au dificultăți în a-l produce în continuare. Am arătat prin calcule economice că taxa „clawback” reprezintă 5 lei, adică 25% din costul unui medicament care la producător este 20 de lei și în farmacie sau spital 25 de lei. Dacă scădem costurile de producție, de desfacere și celelalte taxe și impozite rezultă practic că aceste produse au rentabilitate zero. Situația este și mai gravă pentru medicamentele sub 15 lei, care dau pierderi de 1-2 lei” , a declarat Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER.
Politizarea excesivă a subiectului medicamentelor și găsirea altor explicații cum ar fi metodologia de calcul al prețului la medicamente sau exporturile paralele nu-și au locul sș nu conduc la soluții reale pentru stoparea dispariției medicamentelor ieftine, cele care costă în farmacie sau în spital sub 25 de lei.
„Semnalele pe care le dau serviciile de urgență, spitalele și medicii referitor la dificultățile aprovizionarii cu medicamentele esențiale injectabile sau perfuzabile sunt adevărate, iar criza medicamentelor ieftine nu poate fi rezolvată altfel decât printr-un dialog cu producătorii locali care fabrică majoritatea medicamentelor sub 25 de lei care se află în aparatele și trusele de urgență din toată țara”, a mai precizat oficialul PRIMER.
„România are cel puțin 5 situri industriale de manufactură de produse injectabile și perfuzabile în care pot fi fabricate aproape toate medicamentele deficitare, aceasta fiind răspunsul pe termen lung la criza din sistem – cu toate acestea, autoritățile preferă rezolvări fără perspectiva, iar noi nu am fost contactați de nici un oficial pentru a găsi împreună soluții, deși ne-am exprimat în repetate rânduri disponibilitatea” a conchis Damian.
Taxa „clawback” s-a majorat în mod nejustificat și inexplicabil în ultimii doi ani, în ciuda scăderii prețurilor la medicamente de acum doi ani, ajungând la 20%, adică o creștere în T3 2017 cu 30% față de T3 2016 și cu aproape 60% față de T3 2015. Estimările PRIMER arată că taxa „clawback” va crește la 25-30% în 2018, putând conduce la o situație mai grave decât cele din prezent.
PRIMER reiterează că scutirea de la plata obligației de tip „clawback” a medicamentelor care costă sub 25 de lei reprezintă singura măsura care poate genera efecte durabile asupra accesului pacienților la medicamentele uzuale din farmacii și spitale. Nicio țară din Uniunea Europeană nu mai aplică impuneri fiscale suplimentare la acest nivel de preț, înțelegând să reducă presiunea fiscală asupra medicamentelor ieftine, asigurându-le acestora un acces neîngrădit în așa fel încât să contribuie la scăderea costurilor din sistemele sanitare. Este momentul ca și în România să fie oprită aplicarea obligației de plată de tip „clawback” pe acest segment de medicamente.”
Despre PRIMER
Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.
