Creşterea economică de 5,7% consemnată în primul trimestru plasează din nou România în postura de Tigrul Europei (cel mai mare avans din UE), consumul populaţiei şi comerţul cu autovehicule fiind principalii determinanţi ai demarajului PIB, arată statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX.
Majorarea cu peste 14% a salariului mediu, însoţită de o relativă stabilitate a preţurilor, a adus cererea pentru consum – în special pentru bunuri de folosinţă îndelungată şi pentru autovehicule – la cote nemaiîntâlnite în perioada postcriză. În primul trimestru din acest an, înmatriculările auto au crescut cu 74,4%, afacerile din comerţul auto au avansat cu 16%, comerţul cu carburanţi a avut un plus de 12,6%, iar comerţul cu produse nealimentare – de 9%, arată datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică. În aceeaşi perioadă, vânzările de produse electro au avansat în medie cu 6% (vârfurile fiind de +17,7% la electrocasnicele mici şi de +12,7% la electronice), potrivit ultimelor estimări ale companiei de cercetare GfK.
Această furie a consumului a fost alimentată de creşterile salariale care au adus câştigul mediu net la peste 2.300 de lei (+14,2% faţă de cel de la sfârşitul trimestrului I 2016) şi de stabilitatea preţurilor (+0,2% pe medie) la mărfuri şi servicii.
Comerţul cu alimente pare să fi avut un avans timid, de numai 1,6%, dar să nu uităm că acest plus se adaugă la creşterea-record (+27%) din primul trimestru al anului trecut. Şi toate aceste creşteri s-au reflectat în afacerile din domeniul transporturilor, care au crescut cu 14,4% în primul trimestru, chiar dacă – paradoxal – acum nu avem nici măcar un kilometru de autostradă sau de drum naţional în plus faţă de acelaşi trimestru din 2016.
Ce „spun” însă cifrele marilor sectoare din economie? Industria are veşti din ce în ce mai bune, dar din construcţii vin veştile proaste. Producţia industrială a consemnat un avans de 7,3% (tot un record al perioadei postcriză), pe fondul unei cereri – comenzi noi – în creştere cu 12,7% şi al unor vânzări – cifre de afaceri – în creştere cu 10,9%. Altfel spus, industriaşii au început să-şi „agaţe” afacerile la trendul de consum al românilor, după ce o lungă perioadă de timp au fost copleşiţi de importuri. De cealaltă parte, sectorul de construcţii s-a adâncit în – am putea spune – recesiune, primul trimestru din acest an fiind al treilea consecutiv de scădere. Minusul din prima parte a acestui an a fost de 1,5% şi constructorii au dat mereu vina pe lipsa investiţiilor publice mari, de infrastructură. Iar cifrele Ministerului de Finanţe le dau dreptate constructorilor: cheltuielile bugetare de capital, adică investiţiile publice, au scăzut în primul trimestru cu 31,5%.
Iată şi un paradox al primului trimestru: cu toate că principalele forme de comerţ care generează TVA au crescut cu 6% spre 16%, încasările fiscale din TVA au scăzut cu 9,1%.
Câteva veşti bune vin, în fine, de la Banca Naţională: investiţiile străine au crescut cu 22,8%, trecând pragul de un miliard de euro (nemaiatins în vreun trimestru din perioada postcriză), iar depozitele populaţiei au depăşit creditele, ceea ce înseamnă că băncile au fundamente solide pentru a finanţa economia.
Pentru întreg anul 2017, Comisia Naţională de Prognoză estimează pe de-o parte un potenţial al PIB de 4,6%, dar pe de altă parte anticipează o creştere economică de 5,2%. Ceea ce ar însemna că întreprinzătorii şi companiile vor fi din nou în situaţia de a se devolta pe infrastructuri care de fapt frânează creşterea economică.
