1.4 C
București
vineri, 14 februarie, 2025

1,13 milioane de lei a fost valoarea celei mai mari asigurări de viață plătită în 2021

Dată:

Potrivit datelor UNSAR, anul trecut valoarea celor mai mari cinci indemnizații achitate a depășit plafonul de 3,9 milioane de lei
Cea mai mare indemnizație plătită în România anul trecut în baza unei asigurări de viață a depășit valoarea de 1,13 milioane lei, a anunțat recent Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Potrivit aceleiași surse, în 2021, valoarea celor mai mari cinci indemnizații plătite în baza polițelor de asigurare de viață s-a ridicat la peste 3,9 milioane lei.

Toate aceste cinci indemnizații au fost achitate ca urmare a deceselor persoanelor asigurate, produse fie ca urmare a unor accidente, fie a unor boli. Cea mai mare despăgubire a fost plătită în urma unui deces cauzat de o afecțiune cardiacă, polița respectivă fiind contractată pentru protecția financiară a familiei persoanei asigurate.

Asigurările de viață reprezintă un instrument important de protecție în fața unor evenimente nedorite precum accidentele sau îmbolnăvirile, care pot duce și la deces. Cel mai important beneficiu al acestor polițe de asigurare este sprijinul financiar oferit persoanelor și familiilor afectate, astfel încât să poată depăși mai ușor momentele dificile.
Adrian Marin

Președintele UNSAR

Potrivit datelor publicate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, în 2021 românii au ales mai mult decât oricând în ultimii ani protecția financiară oferită de asigurările de viață. În acest sens, volumul primelor brute subscrise pentru acest segment a înregistrat o creștere de 18% față de 2020. În același timp, și sumele plătite pentru indemnizațiile brute aferente asigurărilor de viață au crescut cu 31%, comparativ cu anul 2020 (excluzând maturități și răscumpărări parțiale și totale).

Cu toate că primele brute subscrise au înregistrat creșteri, ponderea activității de asigurări de viață în totalul sectorului de asigurări din România se află în continuare la un nivel scăzut, de circa 18%, ceea ce indică deficitul ridicat de protecție a populației din țara noastră.

Datele arată că, pentru multe familii din țara noastră, producerea unui eveniment nedorit (accident, îmbolnăvire a unui membru al familiei, ce se pot solda și cu deces) ar duce la o degradare a nivelului de trai. Un studiu realizat pentru UNSAR de către un grup de experți independenți arată că deficitul de protecție al populației generatoare de venituri din România, în caz de producere a riscurilor asigurate, se situează la o valoare de 587 miliarde lei (121 miliarde de euro).

Creșterea din ultimii ani a protecției financiare contractate de români arată că noi toți realizăm din ce în ce mai mult că aceste produse reprezintă o soluție accesibilă care oferă protecția financiară de care avem nevoie. Cu toate acestea, introducerea de facilități fiscale pentru asigurările de viață de protecție ar putea contribui semnificativ la reducerea deficitului de protecție din România, cu beneficii directe pentru populație și economie.
Alexandru Ciuncan

Director general UNSAR

Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România reprezintă 20 de companii de profil. Acestea dețin o pondere de aproximativ 90% din piața locală de asigurări. Activitatea UNSAR are drept obiectiv apărarea și reprezentarea intereselor asigurătorilor și reasigurătorilor din România, participarea la îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor, promovarea activității de asigurări în România și a dezvoltării durabile a industriei de profil pe plan intern și internațional. Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federației Asigurătorilor și Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.

Măsuri fiscale și legislative recente: Provocări și schimbări pentru economia României

În ultimele luni, România a adoptat o serie de măsuri fiscale și legislative cu scopul de a sprijini sustenabilitatea financiară a statului și de a răspunde provocărilor economice interne și externe. Aceste schimbări vizează o gamă largă de sectoare, de la impozitarea băncilor și microîntreprinderilor, până la accize și reglementări privind TVA-ul.

Piața Muncii în România: Provocări și Perspective

România se confruntă cu o dinamică intensă pe piața muncii, iar factorii economici, demografici și tehnologici dictează direcția în care aceasta evoluează. Cum afectează aceste schimbări angajatorii și candidații? Care sunt soluțiile pentru viitor? Hai să analizăm împreună!