Industria creşte valoric, dar nivelul activităţii raportat de manageri a rămas relativ neschimbat în perioada 2015-2018, iar prețurile au crescut mai lent decât costurile de producție, arată studiul intitulat „Barometrul Industriei”, prezentat miercuri de Școala Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA.
„Costurile de producţie au urcat puternic începând din 2016. Preţurile încasate de firme au crescut şi ele, începând din 2016, dar mult mai modest decât costurile. Creşterea preţurilor este probabil unul dintre factorii care explică creşterea volumului valoric al industriei între 2016-2018”, arată autorii studiului.
Contractare puternică a activităților în ultima parte a anului 2018
Redăm, în continuare, principalele concluzii ale studiului:
– Dinamica anuală a activităţii arată o volatilitate accentuată, cu două faze lungi de cădere – decembrie-ianuarie şi iunie-august
– În luna decembrie 2018, activitatea s-a contractat puternic la toţi indicatorii măsuraţi
– Comenzile pentru export au fluctuat moderat între 59-50 puncte în 2018, dar rata anuală a scăzut de la 59 în 2015 la 54 în 2018
– Importurile de materii prime arată în 2018 o volatilitate mai mare decât comenzile la export (între 65 şi 48) şi o tendinţă de scădere anuală între 2016-2018
– Forţa de muncă fluctuează pe parcursul anului în funcţie de tiparul de volatilitate sezonieră a activităţii, dar media anuală din ultimii 4 ani arată o uşoară contracţie permanentă
– În ultimele 3 luni din 2018 industria a fost mai slabă decât în ultimele 3 luni din 2017.
Așteptări mai puțin optimiste
În general, aşteptările managerilor despre viitor se prăbuşesc atunci când activitatea scade, dar se înviorează la fiecare sfârşit şi început de an, din motive independente de nivelul activităţii.
„În pofida fluctuaţiilor lunare, aşteptările au rămas relativ neschimbate de la un an la altul, ceea ce arată că pe termen lung plafonarea activităţii determină şi plafonarea aşteptărilor”, mai arată autorii studiului.
Ca antecedente sunt remarcate „investiţiile slabe, productivitatea modestă, forţa de muncă plafonată numeric, dezechilibrele generate de volatilitatea comenzilor şi a activităţii lunare și încetinirea economică din zona euro”.
Consecinţele potenţiale sunt, potrivit SNSPA, „vulnerabilitatea industriei la şocuri, posibilităţile limitate de creştere și adâncirea tendinţei de scădere”.
Cum a fost făcut Barometrul
Barometrul Industriei este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
Barometrul măsoară activitatea curentă din industrie şi aşteptările managerilor despre perioada viitoare.
În fiecare lună, începând din 2014, IRSOP şi SNSPA Facultatea de Management întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, costurile, angajările, exporturile şi alţi indicatori au crescut, au rămas la fel, sau au scăzut faţă de luna precedentă.
Un index bazat pe raportul net dintre răspunsurile creştere/scădere semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50.
Indexul reprezintă jumătate din procentul celor care spun că activitatea e neschimbată, plus cei care spun că activitatea a crescut.
Eşantionul este reprezentativ pentru cele peste 15.200 de firme industriale cu mai mult de 9 angajaţi, care realizează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
Mărimea eşantionului acoperă domeniile manufactură, energie, extracţie şi reciclare deşeuri.
Datele sunt culese prin interviuri telefonice directe cu managerii incluşi în eşantion.
