Cotațiile valutare oficiale afișate vineri de Banca Națională a României (BNR), valabile în zilele Sărbătorilor de Paște, plasează dolarul american la 4,2739 lei – maximul ultimilor doi ani – și euro la 4,7587 lei, în apropierea maximelor istorice.
Cotația dolarului, de peste 4,27 lei, nu a mai fost atinsă din luna martie 2017, arată seriile de date analizate de REVISTA PATRONATELOR.
În cazul dolarului, maximul tuturor timpurilor – 4,35 lei – a fost atins în luna decembrie 2016, iar minimele – 2,2 lei – fuseseră consemnate la începutul anului 2008, când în România încă nu se instalase criza.
În urmă cu 10 ani, în luna aprilie 2009, dolarul american era cotat la 2,7 lei, după un scurt puseu de peste 3 lei consemnat în primele luni de recesiune.
Euro – deocamdată liniște pe palierul 4,75-4,76
Față de moneda europeană, leul s-a așezat pe palierul 4,75-4,76 după puseul din iarnă consemnat pe fondul schimbărilor fiscale și al unor vârfuri de rambursare a datoriei externe.
Analiștii financiari se așteaptă, însă, ca în următorul interval (6-12 luni) euro să testeze și pragul de 4,8 lei.
Leul, în permanent pericol de depreciere
Deficitele comerciale în continuă creștere, presiunea unor rambursări de peste un miliard de euro în ianuarie și aprilie 2019, dar și tensiunile politice determinate de schimbarea legilor justiției, pun moneda națională într-un permanent pericol de depreciere.
În plus, deprecierea leului are loc și pe fondul evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale, unde încrederea în economia românească a început să fluctueze tocmai din cauza discuțiilor interne privind legile justiției și, mai nou, privind repatrierea integrală a rezervei de aur.
„Banii sunt sperioși”, spunea la un moment dat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, arătând că investitorii care mizează pe leu sunt extrem de sensibili la evoluțiile interne (politice, legislative), chiar mai sensibili decât oficialii care le provoacă, de la București.
Dolarul american este încă important în economie, deoarece în această monedă sunt plătite importurile din afara UE – 23-25% din comerțul exterior – ale României, mai ales gazul rusesc. Ar mai fi cafeaua, electrocasnicele, gadget-urile IT&C și articolele aduse din China.
Având în vedere deficitele comerciale înregistrate în 2018 și în prima parte a anului 2019 pe acest segment al importurilor/exporturilor, este de așteptat o continuare a deprecierii leului românesc în raport cu dolarul american.
