16 C
București
luni, 24 martie, 2025

ANALIZĂ Presa scrisă și editurile, singurul sector în care salariile au scăzut în ultimul an. Constructorii și bugetarii domină topul creșterilor

Dată:

Din vara anului trecut până în prezent, salariile au scăzut doar în presa scrisă și în editurile de carte (categoria „Activități de editare”), în rest au crescut în toate celalte 60 de domenii analizate de REVISTA PATRONATELOR, constructorii și angajații statului fiind cei mai câștigați.

Angajații din redacții și edituri au primit un salariu net – pe medie – de 5.242 de lei în iunie 2019, față de 6.031 de lei în iunie 2018, această scădere (-13%) fiind unică în evoluția câștigurilor salariale din ultimul an. Redactorii și scriitorii au pierdut, astfel, aproape 800 de lei la salariu, iar dacă mai punem la socoteală și inflația (3,8% în perioada analizată), pierderea ca putere de cumpărare se apropie de 17%, reiese din datele centralizate de Institutul Național de Statistică – INS.

Colegii din televiziuni (sectorul „Producție cinema, video, TV”) au salarii semnificativ mai mici, respectiv 3.875 de lei – pe medie – în iunie 2019, dar acestea au consemnat o creștere de aproape 15% față de iunie 2018.

Topul creșterilor: Constructorii și angajații statului, cei mai câștigați

Cea mai mare creștere salarială din iunie 2019 față de iunie 2018 a fost consemnată în construcții, cu puțin peste 48% (de la 1.986 la 2.940 de lei). Construcțiile sunt urmate de categoria „Alte activități extractive” (cu +43,2%) și de „Învățământ” (cu +30,4%).

În partea de sus a clasamentului creșterilor salariale din ultimul an se mai regăsesc activități specifice instituțiilor de stat și companiilor cu capital majoritar de stat. Câteva exemple: „Captarea și distribuția apei” (locul 5, cu +25,4%), „Activități de spectacole, culturale și recreative” (locul 7, cu +22,2%), „Producția de energie electrică, gaze, termoficare, apă caldă” (locul 9, cu +19,9%), „Administrație publică și apărare” (locul 12, cu +17,9%).

Doar patru sectoare sunt afectate de scumpiri

În partea de jos a clasamentului, cu evoluții salariale sub rata inflației (3,8%), se găsesc trei sectoare cu creșteri – „Fabricarea produselor din tutun” (+2,2%), „Transporturi aeriene” (+2,02%) și „Asigurări & Fonduri de pensii” (+0,73%) – și unicul sector cu salarii în scădere, „Activități de editare”, amintit mai sus.

Media generală a salariilor a crescut cu 15,4%, de la 2.721 de lei în iunie 2018 la 3.142 de lei în iunie 2019, creșterea acoperind lejer rata anuală a inflației, mai arată datele INS.

TOPUL CREȘTERILOR SALARIALE în perioada iunie 2018 – iunie 2019
Domeniu iun 2018 iun 2019 Evoluție (%)
Construcţii 1986 2940 48.04
Alte activităţi extractive 1812 2595 43.21
Învăţământ 2803 3657 30.47
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 2475 3156 27.52
Captarea, tratarea şi distribuţia apei 2423 3039 25.42
Cocserie şi prelucrarea ţiţeiului 6591 8245 25.09
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2295 2805 22.22
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 3601 4374 21.47
Producţia şi furnizarea de energie electrică, gaze, termoficare 3842 4609 19.96
Asigurări, fonduri de pensii 3326 3960 19.06
Industria construcţiilor metalice 2365 2802 18.48
Administraţie publică şi apărare 4207 4961 17.92
Prelucrarea lemnului 1793 2103 17.29
Distribuţia apei; salubritate gestionarea deşeurilor 2211 2591 17.19
Colectarea şi epurarea apelor uzate 2371 2776 17.08
Tranzacţii imobiliare 2408 2819 17.07
Cercetare-dezvoltare 4069 4744 16.59
Hoteluri şi restaurante 1557 1801 15.67
Activităţi de servicii anexe extracţiei 4385 5070 15.62
Servicii administrative şi activităţi de servicii suport 2037 2353 15.51
MEDIA GENERALĂ PE ECONOMIE 2721 3142 15.47
Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 2938 3390 15.38
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 2698 3101 14.94
Producţie cinema, video, TV 3374 3875 14.85
Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente 2984 3413 14.38
Industria extractivă 3642 4160 14.22
Extracţia cărbunelui superior şi inferior 2947 3359 13.98
Industria metalurgică 2864 3248 13.41
Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 2292 2588 12.91
Industrie total 2495 2817 12.91
Industria alimentară 1854 2093 12.89
Fabricarea calculatoarelor şi a produselor optice 3077 3441 11.83
Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 2344 2602 11.01
Tipografii 2504 2774 10.78
Fabricarea produselor farmaceutice 3272 3617 10.54
Extracţia minereurilor metalifere 3094 3403 9.99
Sănătate şi asistenţă socială 3519 3859 9.66
Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport 3410 3735 9.53
Fabricarea echipamentelor  electrice 2446 2679 9.53
Alte activităţi de servicii 1855 2026 9.22
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 1629 1776 9.02
Transporturi pe apă 2751 2999 9.01
Colectarea, tratarea si eliminarea deşeurilor 2016 2196 8.93
Întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 2488 2707 8.80
Telecomunicaţii 3918 4251 8.50
Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 5269 5714 8.45
Comerţ 2369 2568 8.40
Servicii în tehnologia informaţiei 6473 7013 8.34
Activităţi de poştă şi de curier 1931 2092 8.34
Fabricarea de mobilă 1815 1958 7.88
Intermedieri financiare, fără asigurări şi fonduri de pensii 4860 5227 7.55
Silvicultură, pescuit, acvacultură 2635 2833 7.51
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 2964 3183 7.39
Intermedieri financiare şi asigurări 4782 5129 7.26
Marochinărie 1870 1998 6.84
Fabricarea produselor textile 2104 2247 6.80
Fabricarea altor mijloace de transport 3216 3432 6.72
Alte activităţi industriale 1964 2093 6.57
Informaţii şi comunicaţii 5458 5762 5.57
Fabricarea băuturilor 2925 3055 4.44
Fabricarea produselor din tutun 4248 4342 2.21
Transporturi aeriene 5235 5340 2.01
Asigurări, fonduri de pensii 5345 5384 0.73
Activităţi de editare 6031 5242 -13.08

Sursa: Institutul Național de Statistică, date prelucrate de REVISTA PATRONATELOR

În terminologia statisticienilor:
– Câştigul salarial nominal net lunar „se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj”
– Câştigul salarial mediu brut lunar „se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor”
– Câștigul salarial real „este calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.