În fiecare an, la 1 octombrie, statele lumii sărbătoresc „Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”, stabilită printr-o Hotărâre a Adunării Generale a Națiunilor Unite adoptată la 14 decembrie 1990. „În România, La 1 ianuarie 2018, persoanele în vârstă de 65 de ani și peste erau în număr de 3.559.957, reprezentând 18% din populația rezidentă a țării (19.523.621)”, arată datele comunicate de Institutul Național de Statistică – INS.
„Dintre vârstnicii existenți bărbații însumau 1.433412 (15% din totalul bărbaților rezidenți în România, de 9.543.228 de persoane), iar femeile 2117495 (21% din totalul femeilor rezidente în România, de 9.980.393 de persoane).
Marcată pentru prima oară în 1991, „Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice” este un semn de recunoaștere a aportului important pe care persoanele vârstnice îl au la dezvoltarea economico-socială a țărilor, evenimentul consemnând o nouă viziune asupra rolului pe care aceste persoane îl joacă în viața societății, prin implicarea lor atât în educarea tinerelor generații, cât și, efectiv, la asigurarea bunăstării economice a gospodăriilor din care fac parte.
Cu ocazia sărbătoririi acestei zile, INS prezintă câteva informații referitoare la persoanele de 65 de ani și peste.
Cei mai mulți vârstnici sunt în Muntenia, Oltenia și Moldova
În plan teritorial, regiunea cu cei mai numeroși vârstnici, raportat la totalul populației rezidente sunt Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia (peste 20% din total), urmate de Nord-Est Moldova (17,8%), Centru (17,7%) și Nord Vest (17%), cea mai „tânără” fiind regiunea București-Ilfov (15,9%).
Vârsta mediană și vârsta medie , doi indicatori care sunt relevanți pentru a arăta gradul de îmbătrânire a populației unei țări plasează România sub nivelul Uniunii Europene, deși în ultimii 15 ani aceștia s-au aflat în continuă creștere.
117 seniori la 100 de tineri
Potrivit INS, „indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2018 a fost de 116.9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere”.
Structura gospodăriilor, realizată în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei, arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de pensionari (43,9%) şi de salariaţi (38,4).
Structura după vârsta capului gospodăriei plasează pe locul doi gospodăriile conduse de cele cu cap de gospodărie în vârstă de 65 ani şi peste (34,6%), pe primul loc plasîndu-se cele în vârstă de 25-49 ani (36,8%).
„În anul 2017, din totalul de 5.228.000 de pensionari 3.971.000 erau pensionari de asigurări sociale pentru limita de vârstă”, mai arată datele INS.
