Mihaela Mitroi – partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală – ne-a transmis un document de opinie în care arată câteva incertitudini privind proiectul normativ care introduce amnistia fiscală și restructurarea financiară.
REVISTA PATRONATELOR redă în continuare, integral, opinia transmisă de Mihaela Mitroi (intertitlurile și sublinierile aparțin Redacției noastre, RP)
„Mult-așteptatul proiect de amnistie fiscală a fost, în cele din urmă, aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 648, din data de 5 august 2019. Este vorba de Ordonanța Guvernului nr. 6, din 31 iulie 2019, privind instituirea unor facilități fiscale.
Plătești debitul principal, ți se anulează accesoriile corespondente
Pe lângă foarte elaboratul Capitol I, dedicat exclusiv restructurării obligațiilor bugetare restante mai mari de 1 milion de lei înregistrate de persoane juridice (persoane care, surprinzător, nu se află totuși în insolvență), ce pot beneficia atât de anularea tuturor accesoriilor, cât și a unui procent de până la 50% din obligațiile principale, legiuitorul a inclus și un Capitol II care se dorea – cel puțin inițial – să se aplice tuturor celorlalți debitori, atât când sumele erau mai mici de 1 milion de lei, cât și atunci când depășeau pragul respectiv.
Înțelegem că scopul măsurilor din cadrul acestui capitol este acela de a asigura recuperarea debitului principal, acordându-se în schimb anularea accesoriilor corespondente.
Au fost excluși exact cei care aveau nevoie de acest „balon de oxigen”
Remarcăm, însă, o schimbare majoră în ceea ce privește sfera de aplicare a Capitolului II, acesta vizând atât toate tipurile de debitori care au obligații bugetare restante mai mici de 1 milion de lei, cât și toate tipurile de debitori, care au obligații bugetare restante mai mari de 1 milion de lei, cu excepția persoanelor juridice.
Cu alte cuvinte, cei mai mulți dintre cei interesați de acest „balon de oxigen”, atât de clamat în spațiul public în perioada anterioară, au fost excluși, fără nicio explicație și fără niciun argument.
Două discriminări evidente
Nota de fundamentare a actului normativ nu conține nimic edificator. Dimpotrivă, se afirmă în numeroase rânduri că scopul acestei amnistii este acela de a îmbunătăți mediul de afaceri, de a recupera obligațiile restante etc. și, în special, faptul că de dispozițiile ei pot beneficia toți contribuabilii și, mai ales, „toate persoanele juridice de drept public sau privat”.
Considerăm că în acest fel se realizează o discriminare evidentă: persoanele juridice de drept privat sau marea majoritate a acestora nu au, practic, la îndemână niciun instrument pe care să îl poată folosi spre a beneficia de această amnistie.
Ce este încă și mai discriminatoriu este faptul că un sediu permanent sau o sucursală a unei persoane juridice străine de drept privat, neavând personalitate juridică, se poate încadra în sfera de aplicare a Capitolului II și, deci, poate beneficia de amnistie pentru obligații bugetare restante mai mari de 1 milion de lei!
Încă un generator de controverse
Sunt, bineînțeles, și alte neajunsuri ale actului normativ, perpetuate încă din prima versiune a proiectului.
Cu titlu de exemplu, amintim situația debitorilor cărora li s-au comunicat decizii de impunere (chiar cu sume mai mici de 1 milion de lei) între 1 ianuarie 2019 și intrarea în vigoare a actului normativ, care nu sunt cuprinși în niciunul din scenariile în care ar putea beneficia de amnistie.
Comparativ, dacă ar fi primit decizia de impunere până la 31 decembrie 2018 sau dacă la data intrării în vigoare a actului normativ ar fi avut în desfășurare o inspecție fiscală, atunci ar fi putut beneficia de amnistie.
Concluzionăm, așadar, că suntem din nou în fața unui act normativ potențial generator de controverse între contribuabili și autorități. Așteptăm cu interes legea de aprobare a ordonanței, sperând la reparații corespunzătoare.”
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de dolari SUA în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018.
În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale, cu birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.
