12.3 C
București
marți, 25 martie, 2025

Deficitul bugetului de stat a crescut la 27 de miliarde de lei – 2,62% din PIB – în primele 9 luni | DOCUMENT: Execuția bugetară

Dată:

Execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni din anul 2019 s-a încheiat cu un deficit – cheltuieli mai mari decât veniturile – de 26,9 miliarde de lei, respectiv 2,62% din Produsul Intern Brut (PIB), în creștere cu 5 miliarde de lei față de deficitul la 8 luni, arată datele comunicate miercuri de Ministerul Finanțelor Publice – MFP. Practic, statul a cheltuit, în primele 9 luni din 2019, cu aproape 27 de miliarde de lei mai mult decât a încasat.

Pentru comparație, în perioada imediat anterioară – primele 8 luni din 2019 – execuția bugetară fusese încheiată cu un deficit de 21,9 miliarde de lei (2,13% din PIB).

Iar în perioada similară din anul trecut – primele 9 luni, respectiv ianuarie-septembrie 2018 – execuția bugetară arăta un deficit de 16,8 miliarde de lei (1,77% din PIB), potrivit seriilor de date MFP analizate de REVISTA PATRONATELOR.

ATENȚIE: La ce PIB se raportează execuțiile bugetare!?

Anul trecut, execuția bugetară pe primele 9 luni era raportată la un PIB de 929,9 miliarde de lei; acum, execuția bugetară pe aceeași perioadă – tot din 2018 – este raportată la un PIB de 944,2 miliarde de lei (!)

Iar execuția bugetară din primele 9 luni ale anului 2019 este raportată la un PIB de 1.031 de miliarde de lei, după ce în trimestrul I din acest an PIB-ul de referință fusese estimat la doar 1.022,4 miliarde de lei.

Toate aceste diferențe, în continuă creștere, dintre PIB-urile de referință conduc la procentaje sensibil mai mici ale deficitelor, implicit și la o interpretare discutabilă a raportărilor la principalul indicator macroeconomic.

Un PIB mai mare poate da o pondere mai mică a deficitelor, veniturilor și cheltuielilor, dar aceasta nu relevă în mod necesar realitatea contabilă a finanțelor publice.

VENITURI de 228,7 miliarde de lei – 22,2% din PIB

Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat sunt în sumă de 228,7 miliarde de lei, reprezentând 22,2% din PIB, comparativ cu 21,7% din PIB în aceeași perioadă a anului 2018.

Procentual, veniturile au fost cu 11,6% mai mari, respectiv o creștere cu 23,7 miliarde de lei, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

Se înregistrează creșteri, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în cazul încasărilor din contribuții de asigurări (+15,3%, respectiv o creștere cu 11 miliarde de lei), impozit pe profit (+14,5%, respectiv o creștere cu 1,6 miliarde de lei), TVA (+11,9%, respectiv o creștere de 5,1 miliarde de lei), accize (+8,8%, respectiv o creștere de 1,8 miliarde de lei).

„Încasările din contribuțiile de asigurări au fost influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar și de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, precizează Ministerul Finanțelor.

Veniturile din TVA în creștere cu 11,9% față de realizările aceleiași perioade a anului 2018, au însumat 47,5 miliarde de lei. De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 14,1% respectiv o creștere cu 0,7 miliarde de lei.

Se înregistrează scăderi ale încasărilor cu 77,8% față de aceeași perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 11,1 miliarde de lei.

CHELTUIELI de 255,6 miliarde de lei – 24,8% din PIB

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 255,6 miliarde de lei (24,8% din PIB), cu 15,3% mai mari față aceeași perioadă a anului  precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 20,2% mai mari față de cele realizate în primele nouă luni ale anului 2018, creșterea fiind determinată de „majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, mai arată comunicatul MFP.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 16,4% față de primele nouă luni ale anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cât și la bugetul de stat.

Se înregistrează, de asemenea, creșterea cheltuielilor cu subvențiile, cu 11,3%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 11,1%, fiind influențate, potrivit MFP, de „majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 la 1.100 de lei, și cu 15% de la 1 septembrie 2019, ajungând de la 1.100 la 1.125 de lei”, precum și de „creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 la 640 de lei  (de la 1 iulie 2018) și de la 640 la 704 lei (începând cu septembrie 2019)”.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 22,9 miliarde de lei, cu 50,5% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, a mai transmis Ministerul Finanțelor Publice.

DOCUMENT
Sinteza execuției bugetare pe primele 9 luni din anul 2019 poate fi descărcată de AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.