Piața de factoring a continuat sa crească pentru al patrulea an consecutiv, având un avans de 11% în 2018, față de anul precedent, depășind astfel nivelul de 5 miliarde de euro, arată rezultatele studiului anual al Asociației Române de Factoring (ARF) cu privire la evoluția pieței, publicate miercuri.

Cea mai mare pondere (40%) din volumele derulate prin factoring este realizată de companii cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro, 38% de către companii cu cifre de afaceri cuprinse între 5 și 50 de milioane de euro, în timp ce 22% se derulează de către companii de până în 5 milioane de euro – în care intră, in general, sectorul IMM.

În ultimii ani, am înregistrat în mod constant o creștere a pieței între 10 si 13 procente, atât pe tipurile de factoring «tradiționale», cât și pe cele mai recent introduse la scară largă, pe care companiile și din țara noastră le percep foarte bine. Și aici vorbim, spre exemplu, de factoringul revers, prezent în piață de aproximativ 10 ani, dar dezvoltat puternic cu precădere în ultimi trei-patru ani, și care în 2018 a ajuns la aproape 1,3 miliarde de euro, adică  peste 32% din total factoring intern. Acest produs are o trăsătură specială, în sensul că este propus furnizorilor de servicii și produse direct de către beneficiarul acestora, împreună cu instituția finanțatoare.
Bogdan Roșu, președintele ARF

Factoringul intern, în creștere cu 13%

Potrivit ARF, în 2018, factorigul intern s-a situat la nivelul de aproximativ 4 miliarde de euro, în creștere cu aproape 13% față de anul anterior.

Pentru tranzacțiile comerciale din piața internă există două categorii principale de produs, factoring cu regres și factoring fără regres, serviciile de colectare putând, deasemenea, fi contractate independent de componentele de finanțare și acoperire la riscul de neplată, în vederea introducerii și menținerii unei discipline de plată la nivelul portofoliului de clienți ai unei companii, arată autorii studiului.

Astfel, în zona schimburilor comerciale interne, factoringul fără regres a  crescut cu aproape 20% față de 2017, în linie cu evoluția din ultimii ani. Atractivitatea principală a acestui tip de factoring este dată, în continuare, de componenta de asigurare a riscului de neplată din partea debitorului cedat.

Cine utilizează factoringul

Din punct de vedere al principalelor industrii utilizatoare de facoring, în cadrul tranzacțiilor interne, sectorul FMCG se finanțează cel mai mult prin factoring, ajungând anul trecut la un volum de 834 de milioane de euro.

Pe locul al doilea se află sectorul IT&C, cu 671 milioane de euro creanțe gestionate prin factoring, în creștere cu 8,5% față de 2017.

Pe al treilea loc din punct de vedere ale volumelor, a urcat sectorul numit generic „Metale, chimicale, apă, reciclare”, cu peste 529 de milioane de euro și care, procentual, înregistrează și cea mai mare creștere, de aproximativ 48%, față de 2017. Acest sector ocupă și prima poziție în cadrul tranzacțiilor de factoring de export.

Factoringul, soluția optimă pentru echilibrarea capitalului circulant

În contextul actual, ARF transmite și un mesaj către mediul economic.

„Situația și perspectivele la nivel macro impun companiilor o analiză detaliată a portofoliului propriu, atât de clienți, cât și de furnizori, în scopul adoptării unor soluții concrete în ceea ce privește asigurarea unui echilibru în zona de capital circulant, dar mai ales în vederea evitarii unor blocaje de activitate, ca urmare a imposibilității furnizorilor de a livra la timp, respectiv a întârzierilor la încasare sau chiar a înregistrării de pierderi din anumite relații comerciale”, declară Bogdan Roșu.

„Mediul economic în care ne aflăm nu pare unul foarte favorabil pentru sectorul privat pe termen scurt, fie că vorbim despre companii mari sau IMM-uri. Ar fi binevenite măsuri concrete în ceea ce privește atragerea de noi fonduri europene și creșterea investițiilor, care ar conduce, în scurt timp, la crearea de noi locuri de muncă și, implicit, la creșterea volumului de taxe și impozite aduse la buget. Inclusiv în context internațional se iau in calcul diferite scenarii de încetinire a creșterii economice în zona euro, situație care va avea efecte în lanț și în România. Din acest motiv, companiile românești, care în marea lor majoritate nu sunt foarte bine capitalizate, vor fi foarte vulnerabile la scăderea vânzărilor și respectiv la creșterea nivelului de creanțe neîncasate. În perioada următoare este esențial pentru companii să poată anticipa astfel de evoluții printr-o analiză temeinică și o gestionare prudentă a portofoliului de clienți, fie de către echipa internă, fie prin externalizarea acestor procese către un Factor (Banca/IFN), astfel încât contractarea pieței (cu toate efectele care decurg de aici) să nu afecteze major activitatea și relațiile furnizor-beneficiar“, mai explică  Bogdan Roșu.

Informațiile pentru evaluarea pieței de factoring la 2018 au fost furnizate de către membrii ARF – Access Financial Services IFN, Banca Comercială Română S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., CEC Bank, EximBank, IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank Romania S.A., Libra Bank, Patria Bank, First Bank S.A., Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A.

Studiul include, de asemenea, și date oferite de instituții non-membre, precum și un estimat și pentru ceilalți jucători care nu au putut participa la studiu, precizează ARF.