33.1 C
București
sâmbătă, 22 iunie, 2024

HARTA VÂRSTELOR – 10 orașe cu cei mai tineri și 10 cu cei mai vârstnici români. România are un milion de seniori peste 65 de ani / Analiză EY

Dată:

Suceava, Iași, Botoșani și Baia Mare sunt orașele cu cea mai mică medie de vârstă a locuitorilor, în timp ce Brăila, Constanța, Ploiești și Târgu Mureș au cele mai înaintate medii de vârstă, arată o analiză publicată miercuri de compania de consultanță financiară EY România. Numărul de locuitori de 65 de ani și peste din orașele României a crescut cu 51% în ultimii 20 de ani, depășind un milion în 2018, mai arată autorii analizei.

În contextul actualelor schimbări demografice și culturale din România, EY a realizat o analiză comparativă a orașelor din România din punct de vedere al vârstei populației.

Analiza își propune să identifice perspectivele de dezvoltare a orașelor din punct de vedere demografic.

Ponderea populației tinere a coborât sub 15%

În ultimii cinci ani, ponderea segmentului tânăr (sub 15 ani) în populația totală a scăzut progresiv, ajungând la 14,8% în 2018.

Pe de altă parte, numărul românilor de peste 65 de ani l-a depășit pe al celor sub 15 ani începând cu anul 2014.

Vârsta medie în România a crescut cu aproximativ 4 ani în ultimele două decenii, ajungând la 41 de ani în 2018.

În aceeași perioadă, s-a înregistrat cel mai mare procent de persoane în vârstă în rândul populației urbane românești, una din șase persoane având peste 65 de ani în 2018.

Orașe dezvoltate, vârste înaintate

Orașele sunt adesea percepute ca locul tinerilor, dar realitatea este că multe orașe românești au în prezent o populație îmbătrânită, mai arată autorii studiului.

Comparativ cu media națională, media de vârstă a locuitorilor din orașele românești cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicată, 42,3 versus 41,2 la nivelul României.

Iar media de vârstă crește și mai mult în cazul orașelor mai mari, cu toate că acestea beneficiază, de obicei, de existența unor ancore, cum ar fi diversele instituții și universități, spitale sau obiective culturale care reprezintă toate un punct de atracție pentru tineri.

Mediul rural, mai tânăr decât urbanul

Pe de altă parte, orașele secundare oferă o parte din dinamismul omoloagelor lor mai mari, însă la un cost mai mic.

Această situație a creat o ieșire, în principal, pentru tinerii din zone metropolitane mari, care caută costuri mai scăzute ale vieții, evitarea aglomerației și acces mai ieftin la resurse antreprenoriale.

În acest context este important de menționat faptul că vârsta medie a populației din rural este mai mică decât cea înregistrată în urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) în 2018.

La fel ca în alte țări, orașele din România se confruntă, pe lângă problemele demografice, cu provocări legate de dezvoltarea și durabilitatea infrastructurii, sănătatea populației, bunăstarea și facilitățile de locuire. Costurile ridicate, poluarea, schimbările climatice și creșterea traficului au deja efecte reale asupra populației urbane, continuând să constrângă din ce în ce mai mult atractivitatea orașelor mari și capacitatea lor de a crește, fapt constatat în întreaga lume.
Adriana Tabac, director Marketing și Comunicare, EY România

Orașele tinere din România

Orașul cu cea mai tânără populație din România este Suceava, cu o vârstă medie de 39,5 ani și cu doar una din opt persoane cu vârsta de peste 65 ani.

Suceava este urmat tot de două orașe din zona Moldovei: Iași (39,7) și Botoșani (40,2).

Iași și Botoșani au cele mai mari procente de locuitori cu vârsta sub 18 ani – 19,1% în 2018. Acest lucru este explicat, în cazul Iașiului, de rata natalității, care înregistrează valoarea cea mai mare comparativ cu celelalte orașe – 11,3 nașteri la o mie de locuitori, dar și cu media națională, de 9,3 nașteri la o mie de locuitori în 2017.

Orașele cu o vârstă medie ridicată

La polul opus, municipiul Brăila are cea mai îmbătrânită populație, cu o vârstă medie de 44,1 ani.

La o diferență destul de mare, se clasează pe locul doi în topul orașelor îmbătrânite municipiul Brașov (43,6 de ani), urmat îndeaproape de Ploiești și Constanța (43,3 ani).

Aceste orașe înregistrează cele mai mari valori în ceea ce privește numărul de persoane de peste 65 ani (Brăila, Constanța, Ploiești – 18%,  Brașov – 17% din totalul populației).

„Observăm că orașele cu un număr mare de persoane care îndeplinesc vârsta de pensionare se află în orașe turistice, fie că vorbim de zona montană – Brașov – sau de la malul mării – Constanța”, mai arată autorii studiului.

Valorile înregistrate de indicele de îmbătrânire a populației susțin concluziile de mai sus, municipiile Constanța și Brașov se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul de persoane vârstnice înregistrate la 100 de persoane tinere – 137 persoane, comparativ cu media națională de 110 persoane.

Bucureștiul, în topul senectuții

Capitala se află în top 10 orașe cu vârsta cea mai ridicată din România, clasându-se pe locul 9 cu 42,6 ani, la o diferență foarte mică de media națională (42,2).

„Deși cu o rată a natalității destul de ridicată – 9,7 nașteri la 1.000 de locuitori, Capitala pierde în continuare capital uman, și asta datorită emigrării, dar în cea mai mare măsură a sporului natural negativ”, au mai remarcat specialiștii EY România.

În 9 din 10 orașe populația a scăzut

Potrivit analizei, 92% dintre orașele mari (dintre cele analizate) au înregistrat în ultimii 18 ani scăderi ale populației.

Cea mai mare scădere înregistrată este în municipiul Brăila cu o pierdere a 13% din populație în perioada analizată.

La polul opus avem trei orașe – Iași, cu o creștere a populației de 13%, Suceava 3% și Cluj-Napoca 1%.

„Îngrijorător este că numărul locuitorilor de 65 de ani și peste din orașe a crescut cu 51% în ultimii 20 de ani, depășind 1 milion în 2018. Dacă ne raportăm la totalul populației din România, 29% dintre tineri se află în orașele mari, cu 4% mai puțin comparativ cu anii 2000”, spun autorii studiului.

Pe de altă parte, numărul de locuitori în vârstă (peste 65 de ani) a crescut în aceeași perioadă, ajungând să devanseze valoarea medie inițială cu 6% (24% în 2000 vs. 30% în 2018).

Concluzii, avantaje și dezavantaje

O populație mai tânără poate aduce avantaje cum ar fi atragerea investițiilor, companiile putând găsi, astfel, mai ușor angajații potriviți.

Cu toate acestea, orașele trebuie să ofere și alte oportunități pentru tineri, precum facilități culturale, școli și locuințe la prețuri accesibile.

Orașele cu populații mai în vârstă au beneficii și provocări diferite. Persoanele în vârstă, dar încă active, tind să fie mai productive și pot avea salarii mai mari datorită experienței și abilităților lor. Acest lucru duce la creșterea venitului disponibil care poate fi folosit în magazine, baruri și restaurante.

Însă este, de asemenea, adevărat că orașele cu locuitori mai în vârstă se confruntă cu cerințe mai mari în ceea ce privește sănătatea și îngrijirea socială.

Astfel, pe măsură ce populațiile lor continuă să se diferențieze, orașele vor deveni din ce în ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.

„Analiza EY s-a realizat pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică. Datele luate în considerare au fost: populația după domiciliu – numărul de persoane de cetățenie română și domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale în anul 2018. Am analizat orașele care au înregistrat o populație de peste 100.000 de locuitori în 2018, numărând 24 orașe (inclusiv capitala cu aproximativ 2 milioane de locuitori). Sursa calculelor: Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO (variabila POP107D)”, au precizat autorii studiului.

Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de dolari SUA în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018.

În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale, cu birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

VIDEO | O altă dezbatere pe tema crizei din Ucraina

În cadrul unei dezbateri de miercuri seara de la televiziunea Global News, intitulată ”Mai este Ucraina sprijinită de Occident”, moderatorul Calistrat Atudorei a pus...

Globalworth o numește pe Ema Iftimie Managing Director pentru România

Globalworth, cel mai mare investitor de birouri din Europa Centrală și de Est (CEE), anunță numirea Emei Iftimie în funcția de Managing Director pentru...

Safetech Innovations raportează o cifră de afaceri de 20,1 milioane de lei la nivel individual și un profit net de 5,9 milioane de lei...

Safetech Innovations (BVB: SAFE), companie românească de securitate cibernetică listată la Bursa de Valori București, cu birouri în București, Londra și Abu Dhabi, raportează,...

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc Vicepreședinte People & Organisation

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc în poziția de Vicepreședinte People & Organisation, în contextul în care...

Mureș City Logistics atinge un grad de ocupare de 100% după semnarea cu gigantul din industria auto EKR

Elektrokontakt România (EKR), subsidiară a ELEKTROKONTAKT GMBH, este noul chiriaș în Mureș City Logistics, cel mai modern proiect industrial din zona Mureș. Această tranzacție...

Mediul privat și reprezentanți ai statului au dezbătut despre viitorul comerțului electronic din România

Miercuri, 18 octombrie 2023, reprezentanți ai Guvernului, lideri și specialiști din industrie au abordat tema impactului pozitiv adus de sectorul de comerț electronic în...