14.3 C
București
miercuri, 24 septembrie, 2025

Impozitele și contribuțiile sociale topesc o treime din bugetele familiilor. Cum își drămuiesc românii banii pentru consum

Dată:

În anul 2018, cheltuielile medii ale unei gospodării au reprezentat 86,2% din venituri. Din totalul cheltuielilor, 62% sunt destinate consumului, 31,5% s-au dus pe taxe, impozite și contribuții sociale și doar 0,5% sunt destinate investițiilor, arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică – INS.

Cheltuielile medii ale unei gospodării au fost în anul 2018 de 3.667 de lei lunar (1.407 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,4% din veniturile medii, care au fost de 4.251 de lei (1.631 de lei pe persoană).

Ponderea de mai puțin de 86,5% a cheltuielilor în venituri arată o ameliorare – pe medie – a situației bugetelor de familie. În anii de criză, ponderea era de peste 90%.

În context european, însă, familiile românilor se confruntă cu constrângeri bugetare extrem de mari, în condițiile în care în majoritatea țărilor dezvoltate din UE ponderea cheltuielilor este mai mică de 60% din venituri.

Pe ce se duc banii românilor

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor.

Alte destinații sunt acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei – hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.

„Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5%)”, arată un comunicat al INS.

Consum: 8 lei dintr-o sută pentru alcool și tutun, 40 de bani pentru educație

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în anul 2018, în medie, 33,3% din consumul gospodăriilor.

Statistica arată că pentru băuturi alcoolice și tutun, gospodăriile cheltuiesc în medie 8,2% din bugetul destinat consumului (8 lei și 20 de bani la suta de lei cheltuită). În schimb, pentru educație sunt alocați doar 0,4% din bugetul familiei (40 de bani din fiecare sută de lei) – apropo de declarațiile oficiale care clamează că educația ar fi o „prioritate națională”.

De unde vin banii

Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2018, în termeni nominali, 4.251 de lei pe gospodărie şi 1.631 de lei pe persoană.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.920 de lei lunar pe gospodărie (1.504 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 331 de lei lunar pe gospodărie (127 de lei pe persoană).

„Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor)”, menționează INS.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,7%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din proprietate şi vânzărea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%), precum şi veniturile în natură (7,8%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,4%).

În terminologia statisticienilor:
Veniturile totale cuprind „ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură, evaluate în lei”
Cheltuielile totale cuprind „ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Motivul real din spatele anulării alegerilor din decembrie 2024

deși susține că a avut „zero finanțare”, autoritățile – ANAF, AEP, SRI, DIICOT – au găsit suficiente indicii care contrazic această versiune: donații masive în bani cash și prin intermediari (inclusiv peste 1 ml­ € doar pe TikTok), plăți către influenceri, campanii coordonate online și cheltuieli mascate. Georgescu nu a răspuns concret în fața legii, invocând lipsa unei documentații complete, dar investigațiile și probele existente implică atât finanțare ilegală, cât și o deturnare a procesului electoral.

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...