Decalajul dintre importuri și exporturi – deficitul balanţei comerciale – în primul trimestru din 2019 a fost de 3,64 miliarde de euro, mai mare cu 921,8 milioane de euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2018, arată datele comunicate vineri de Institutul Național de Statistică – INS. Valoarea de 3,6 miliarde de euro a deficitului comercial nu a mai fost întâlnită din anul 2008, iar presiunile pe cursul valutar au devenit atât de mari, încât leul s-a depreciat în prima parte a anului la cote nemaiîntâlnite.

Adâncirea decalajului dintre importuri și exporturi – deficitul comercial – pune presiuni pe cursul valutar, întrucât pentru a cumpăra mai multă marfă din import e nevoie de mai multă valută, care astfel se apreciază în defavoarea leului românesc.

Reamintim că în anul 2018 deficitul balanţei comerciale a atins recordul istoric anual de 15,13 miliarde de euro, mai mare cu 2,17 miliarde de euro decât cel înregistrat în anul 2017.

Importurile cresc de două ori mai rapid decât exporturile

În trimestrul I 2019, exporturile au însumat 17,53 miliarde de euro, iar importurile au însumat 21,17 miliarde de euro. „În trimestrul I 2019, exporturile au crescut cu 3,2%, iar importurile cu 7,4%, comparativ cu trimestrul I  2018”, menționează INS.

În luna martie 2019, exporturile au însumat 6,12 miliarde de euro, iar importurile au însumat 7,36 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,23 miliarde de euro.

Faţă de luna martie 2018, exporturile din luna martie 2019 au crescut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 2,7%.

În trimestrul I  2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,1% la export şi 36,9% la import) şi alte produse manufacturate (32,2% la export şi respectiv 30,5% la import).

Presiune pe cursul leu/euro: Trei sferturi din comerțul exterior se desfășoară cu UE

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în trimestrul I  2019 a fost de 13,64 miliarde de euro la expedieri şi de 15,94 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 77,8% din total exporturi şi 75,3% din total importuri.

A rezultat, astfel, un deficit comercial – numai cu țările UE – de aproape două miliarde de euro, de unde și presiunea maximă pe cursul leului față de moneda unică europeană.

Presiune și pe cursul leu/dolar: Deficit comercial de 1,3 miliarde de euro cu țările dinafara UE

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în trimestrul I  2019 a fost de 3,88 miliarde de euro la exporturi şi de 5,22 miliarde de euro la importuri, reprezentând 22,2% din total exporturi şi 24,7% din total importuri.

Deficitul comercial cu țările extra-europene (practic, cu restul planetei), echivalent cu 1,3 miliarde de euro numai în primele trei luni din acest an, pune presiuni pe cursul leu/dolar, valuta americană fiind principala monedă în care se realizează aceste schimburi externe.

Dolarul american este încă important în economie, deoarece în această monedă sunt plătite importurile din afara UE ale României, mai ales gazul rusesc. Ar mai fi cafeaua, electronicele din SUA și Asia sau articolele aduse din China.

ING Bank: „Leul, condamnat să se deprecieze”

„La 3,6 miliarde de euro, acesta este cel mai mare deficit comercial din primul trimestru din 2008. Fără o corecție în perspectivă, leul este condamnat să se deprecieze”, arată analiștii ING Bank într-un newsletter transmis vineri.

„După cum am anticipat, stimularea consumului din primul trimestru a fost însoțită de un deficit al balanței comerciale în creștere”, au mai notat analiștii.

Potrivit acestora, în luna martie a apărut și o surpriză negativă, înregistrându-se prima contracție a exporturilor auto din decembrie 2014. „Deși numai cu 0,3% (comparativ cu martie 2018), acest lucru este, desigur, îngrijorător, deoarece sectorul auto este singurul care înregistrează încă un excedent comercial”, se menționează în newsletter-ul ING Bank.

Potrivit procedurilor INS, soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent.
Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.
Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.