11.6 C
București
sâmbătă, 19 aprilie, 2025

Războiul Camerelor de Comerț continuă: Conducerea Camerei București acuză Camera Națională de imixtiune în activitatea sa

Dată:

Colegiul de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie București (CCIB) a transmis un comunicat prin care respinge ca „neavenit și denigrator” comunicatul emis de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) în data de 6 februarie 2019, prin care solicită demisia președintelui CCIB

REVISTA PATRONATELOR redă în continuare, integral, comunicatul transmis de CCI București.

„Colegiul de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), cu unanimitate de voturi, solicită prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele Camerei bucureștene, să nu depună mandatul încredințat de forul suprem al CCIB, Adunarea Generală a Membrilor.

În opinia membrilor Colegiului, în condițiile în care atât CCIB, cât și CCIR fac parte din același sistem, un dialog prealabil emiterii comunicatului amintit ar fi fost în spiritul principiilor etice de care se prevalează semnatarii comunicatului.
Decizia Colegiului de Conducere al CCIB are în vedere că atât legislația națională, cât și cea europeană consfințesc prezumția de nevinovăție, până la momentul pronunțării unei sentințe definitive, fiind indicate art. 23 al. 1 din Constituția României și Protocolul 7 art. 2 alin 1. din Convenția CEDO.

Un alt argument care a stat la baza deciziei Colegiului de Conducere al CCIB îl constituie încrederea acordată constant de către membrii CCIB prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, personalitate cu anvergură recunoscută, prin alegerea sa în funcția de președinte în anul 2008 și realegerea sa în anii următori, în cadrul Adunărilor Generale.

Colegiul de Conducere al CCIB apreciază că votul membrilor CCIB constituie o recunoaștere a capacității prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu de a iniția și duce la bun sfârșit proiectele strategice ale Camerei: recuperarea si consolidarea patrimoniului istoric, deschiderea de reprezentanțe în străinatate, târguri si expoziții internaționale. Astăzi, CCIB este partenerul firesc și de cursă lungă al ministerelor economice, interfața acestora cu mediul de afaceri bucureștean, dar și un coechipier apreciat al celor peste 100 de camere de comerț partenere din străinătate, alături de care organizează evenimente care pun oferta românească în valoare și susțin antreprenorii români să-și internaționalizeze afacerile.

CCIB este membră cu contribuții apreciate în structuri naționale și internaționale.

Referitor la afirmațiile cu privire la prejudiciile de imagine și de credibilitate aduse sistemului cameral, considerăm că tocmai prin această poziție, prin care CCIR intervine luând locul instanțelor de judecată și validând practica intoxicărilor și a fake news-urilor, lezează imaginea sistemului cameral și afectează relațiile trainice, validate în timp, ale Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București cu partenerii din zona publică și privată, cu membrii și clienții săi.

Colegiul de Conducere al CCIB solicită CCIR să respecte Legea 335/2007 care reglementează deplina autonomie și independența camerelor de comerț județene și a municipiului București și își exprimă convingerea că în perioada următoare obiectivul principal al CCIR va fi reprezentarea intereselor membrilor săi în raport cu Guvernul României, îndeplinindu-și astfel rolul atribuit prin lege. Deciziile justiției sunt strict responsabilitatea judecătorilor, și nu a Biroului de conducere al CCIR.

Colegiul de Conducere al CCIB cere prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu să nu se lase intimidat de solicitări neavenite, să continue proiectele începute și sa susțină la fel de puternic mediul de afaceri bucureștean, pe plan intern și internațional.

Colegiul de Conducere al CCIB a luat act cu surprindere și consternare de hotărârea instanței de fond și va utiliza toate mijloacele permise de lege pentru ca adevărul să fie repus în drepturi.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.