Actualul sistem de pensii este singura reformă structurală din România care a rezistat timp de un deceniu tuturor alternanțelor la putere. Este un sistem care contribuie la dezvoltarea economiei – pe de o parte prin investițiile făcute pe piața de capital și, de cealaltă, prin faptul că oferă antreprenorilor români și autorităților publice locale o soluție alternativă de finanțare.

În continuare, Revista Patronatelor publică, integral, un comunicat transmis de către Romanian Business Leaders.

„În ciuda beneficiilor, autoritățile române nu și-au respectat cuvântul de a crește contribuția pentru pilonul II de pensii la 6% din 2016 și chiar acționează în sens contrar – din 2018, contribuția a fost tăiată de la 5,1% la 3,75%. Nerespectarea calendarului de majorare a contribuțiilor la pilonul II de pensii prevăzut prin legea privind fondurile de pensii administrate privat a produs deja un cumul de efecte negative:

• Economia României progresează cu frâna trasă – 92% din activele de aprox. 9 miliarde de euro ale pilonului II sunt investite în economía românească și reprezintă o sursă importantă de finanțare a creșterii companiilor antreprenoriale românești. Din cauza nerespectării calendarului de majorare a contribuțiilor prevăzut de lege, pilonul II de pensii are astăzi fonduri mai mici cu 1,1 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Înseamnă 1 miliard de euro în minus investiți în economie.

• Investitorii puternici internaționali întârzie să intre pe piața de capital din România – cu 1 miliard de euro în plus plasați de fondurile de pensii pe piața de capital, România ar fi fost mai aproape să depășească statutul de piață de frontieră și să aibă o piață de capital emergentă, condiție esențială pentru marii investitori internaționali.

• România este mai vulnerabilă în fața unei crize financiare internaționale – Actualul sistem de pensii este parte din“sistemul imunitar” pe care România l-ar putea activa într-o nouă criză financiară: în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piață, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziționa titlurile de stat românești vândute de aceștia. În 2008, la declanșarea crizei, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituționali locali îl au în situații limită. Numeroși investitori instituționali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preț obligațiunile suverane ale României, așteptându-se la o prăbușire a economiei. Astăzi, după 10 ani de la declanșarea crizei, fondurile de pensii finanțează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alți investitori instituționali majori locali. În felul acesta este asigurat un echilibru necesar în raport cu finanțatorii externi. Investitorii instituționali locali dețin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanțatorilor externi – circa 18% – din datoria publică finanțată prin obligațiuni suverane. Dacă ar fi fost respectat calendarul de majorare a contribuțiilor la pilonul II de pensii, investitorii instituționali majori locali ar fi astăzi mai bine echipați să acționeze în cazul unei crizei financiare internaționale.

• 7 milioane de angajații români au astăzi cu 12,9% mai puțini bani în conturile lor de pensii – nerespectarea calendarului de majorare a contribuțiilor pentru pilonul II de pensii a condus atât la pierderea banilor promiși de stat prin lege, cât și la pierderea efectului de multiplicare a acestor bani. Randamentul mediu obținut la nivelul întregului sistem, de la intrarea primelor contribuții lunare în conturi, în mai 2008, și până la finele anului 2015 – un remarcabil 5,37% – îl situează pe locul 1 în topul randamentelor obținute de sistemele de pensii private la nivelul Uniunii Europene, potrivit studiului organizației Better Finance din 2016 „Pension Savings – The Real Return”. La un randament mediu anual de 5% al unei investiții, valoarea contului individual se dublează într-un interval de 15 ani, dacă valoarea contribuției lunare rămâne constantă.

Nerespectarea calendarului de majorare a contribuțiilor pentru pilonul II de pensii lovește grav în încrederea antreprenorilor, investitorilor și a celor 7 milioane de angajați români că statul român își respectă promisiunile.

RBL cere ca guvernanții să își respecte cuvântul și să nu vulnerabilizeze întreaga economie și capacitatea țării de a se proteja în fața dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preț, urgențe pe termen scurt. RBL e gata să ofere puncte de vedere, asistență, know how și propuneri pentru soluții sănătoase pentru România.”

Despre RBL
Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, o țară mai bună pentru români.

Antreprenorii și șefii de companii din RBL inițiază și dezvoltă, pe bază de voluntariat, proiecte finanțate exclusiv din bani privați, prin care:

• educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria);
• sprijinim antreprenorii români care urmăresc să își extindă afacerile pe plan international (Startup Bridge)
• inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor);
• repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot);
• revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!);
• susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO);
• inspirăm și formăm profesori să gândească deschis (SuperTeach).