11.6 C
București
sâmbătă, 19 aprilie, 2025

România are 62.336 de hectare cultivate cu meri, peri, caiși și piersici și 5.351 de hectare de vii pentru struguri de masă

Dată:

Suprafețele cultivate cu meri, peri, piersici și caiși însumează 62.336,8 hectare, iar cele cultivate cu vii pentru struguri de masă însumează 5.351,2 hectare, reiese din datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică – INS.

„În anul 2017, comparativ cu anul 2012, suprafeţele cultivate cu meri au crescut cu 7,5%, cele cu peri cu 0,4%, iar suprafeţele cultivate cu vii pentru struguri de masă au crescut cu 2,5%. Suprafeţele cultivate cu caişi şi piersici au scăzut cu 12,9%, respectiv 3,8%”, arată un comunicat al INS.

„Pomicultura este o activitate cu tradiţie în ţara noastră şi deţine un loc important în producţia agricolă. Principalele specii de pomi fructiferi cercetate au fost: meri, peri, caişi, piersici şi nectarini”, precizează INS.

Cele mai mari suprafeţe cultivate cu meri şi peri se regăsesc în macroregiunile unu, respectiv trei, adică în regiunile Nord-Vest, Centru, Sud-Muntenia și București-Ilfov.

De asemenea, „România se numără printre ţările cu tradiţie în cultura viţei de vie, condiţiile de climă şi sol ale ţării noastre fiind favorabile pentru această cultură”, mai arată INS.

Cea mai mare suprafaţă cultivată cu vii pentru struguri de masă se află în macroregiunea doi (regiunile Nord-Est Moldova și Sud-Est), care reprezintă o pondere de circa 80% din suprafaţa cultivată cu vii pentru struguri de masă.

Potrivit INS, în ultimii 5 ani evoluția culturilor pomicole și viticole a fost următoarea:
– suprafaţa cultivată cu meri a crescut de la 51.225,74 hectare în 2017 la 55.050,45 hectare în 2017;
– suprafaţa cultivată cu peri a crescut de la 3.216,99 hectare în 2012 la 3.231,29 hectare în 2017;
– suprafaţa cultivată cu caişi a scăzut de la 2.712,94 hectare în 2012 la 2.361,81 hectare în 2017;
– suprafaţa cultivată cu piersici a scăzut de la 1.759,46 hectare în 2012 la 1.693,28 hectare în 2017;
– suprafaţa cultivată cu vii pentru struguri de masă a crescut de la 5.219,08 hectare în 2012 la 5.351,19 hectare în 2017.

„Următorul comunicat de presă privind potenţialul productiv al plantaţiilor pomicole şi al plantaţiilor viticole destinate producţiei de struguri de masă va apărea peste cinci ani, conform legislaţiei Uniunii Europene”, precizează INS.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.