Organizaţiile patronale care sunt implicate în consultările cu Guvernul şi cu sindicatele au solicitat – în cadrul Consiliului Național Tripartit, reunit marți – îngheţarea salariului cel puţin pentru primele 6 luni ale anului viitor. Pe de altă parte, sindicatele cer o majorare cu 170 de lei (până la 4.000 de lei), în timp ce Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – CNIPMMR – are o opinie separată și propune creșterea echivalentă cu rata inflației, de 2,2%, a salariului minim.
„Pentru anul acesta s-au luat în calcul mai multe scenarii şi pot să vă spun că privesc cu maximă dezamăgire această propunere legislativă care a trecut ieri prin Comisia de Muncă, şi vă spun şi de ce: directiva europeană nu impune o creştere a salariului minim care să ajungă până la 60%, nu este o impunere a UE”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Tudor Polak, citat de Agerpres.
Oficialul a participat la o dezbatere organizată de Confederaţia Patronală CONCORDIA.
Ce variante se discută
Din discuţiile pe care Guvernul le-a avut cu partenerii sociali de pe ambele părţi, scenariile de calcul au variat astfel:
– formulele propuse de Guvern erau undeva în jur de 100, 150 de lei sau 200 de lei, calculate cu un coeficient de corecţie stabilit de creşterea economică sau luându-se în calcul şi coeficientul de productivitate şi cifra inflaţiei din luna octombrie
– cifra maximă pe care partea sindicală a cerut-o la creşterea salariului pentru anul 2021 a fost de 170 de lei
– preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a afirmat luni că organizaţia pe care o reprezintă este de acord cu o creştere a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie care să acopere rata inflaţiei, respectiv 2,2%.
Toţi partenerii sociali de pe partea patronală – chiar astăzi am avut un Consiliu Naţional Tripartit – au cerut îngheţarea salariului minim pe o perioadă de cel puţin 6 luni, până vedem care vor fi efectele economice ale pandemiei de COVID-19.
Tudor Polak, secretar de stat în Ministerul Muncii
Grupul de lucru, blocat de noua Directivă UE
Secretarul de stat a explicat că grupul de lucru creat în acest an la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru implementarea unui mecanism care să stabilească o metodă aplicabilă pe termen lung pentru calcularea salariului minim s-a oprit din activitate după ce la nivelul Uniunii Europene s-a luat în discuţie o directivă privind salariul minim.
„Anul acesta, noi am creat un grup de lucru prin intermediul căruia ne-am dorit să stabilim un mecanism predictibil pe termen lung pentru stabilirea salariului minim pe economie. În schimb, o dată cu momentul în care a fost luată în discuţie această directivă europeană, a trebuit să ne oprim din stabilirea mecanismului pe termen lung pentru salariul minim deoarece am vrut să creăm un mecanism care să fie predictibil şi care să fie în concordanţă şi cu directiva Uniunii Europene”, a adăugat Tudor Polak.
Orban așteaptă să vadă cum va evolua economia
Premierul Ludovic Orban a transmis, în cadrul consultărilor pe care le-a avut luni cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că salariul minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Guvernului.
„Suntem adepţii unui mecanism de creştere care să se bazeze pe realităţile economice, respectiv rata inflaţiei, creşterea productivităţii şi alţi factori economici. Obiectivul nostru este să nu fie afectate locurile de muncă, mai ales în această perioadă în care companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza crizei sanitare”, a afirmat şeful Executivului, citat în postare.
În prezent, salariul minim brut garantat în plată este 2.230 de lei pentru angajații cu studii medii, 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare și 3.000 de lei în construcții. Salariul minim este un element-cheie în bugetul pe fiecare an, de el fiind legate o serie de cheltuieli sociale.
Urmăriți AICI dezbaterea organizată de Confederația Patronală CONCORDIA
Despre CONCORDIA
Confederația Patronală CONCORDIA este reprezentativă la nivelul economiei naționale și partener de dialog social. Reprezintă în acest moment opt dintre cele mai puternice sectoare din economie (automotive, energie și utilități, financiar-bancar, hotelier, IT, retail, transport), cu un total de peste 300.000 de angajați și mai mult de 1.500 de companii, deopotrivă mari și mici, cu capital românesc și străin, având o perspectivă diversă și echilibrată asupra economiei naționale.