Cele mai multe firme chestionate în cadrul unui sondaj prezentat luni de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – CNIPMMR – au avertizat că vor transfera către clienți costurile suplimentare generate de „revoluția fiscală”, în special pe cele induse de taxa pe lăcomie și impozitarea cifrei de afaceri în energie și în telecomunicații.

REVISTA PATRONATELOR redă în continuare principalele rezultate – extrase – din studiul CNIPMMR.

„Prin Ordonanţă de Urgenţă nr. 114 din 28 decembrie 2018, au fost aprobate următoarele măsuri fiscal – bugetare, cu impact asupra mediului de afaceri:
– Suprataxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR – Instituţiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare, denumită în continuare taxa pe active, în situaţia în care media trimestrială ROBOR determinată potrivit art. 87 alin. (2) depăşeşte pragul de 2%, denumit în continuare prag de referinţă;
– Suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri – Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energia electrică, al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE cu avizul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză;
– Suprataxarea companiilor din telecomunicaţii cu 3% pe cifra de afaceri – Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se stabileşte în cuantum de 3%, cu excepţia serviciilor poştale şi de curierat;
– Salariul minim de 3.000 de lei lunar pentru activitățile de construcţii și domeniile de producere a materialelor de construcţii:“Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 de lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră;
– Limitarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri – O persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepţia zilierilor care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic. Beneficiarul nu poate utiliza o persoană mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activităţile de tip zilier. Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată: a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01; b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02; c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 937/2018 s-a majorat salariul minim, acesta ajungând în cuantum de 2.080 de lei (majorat de la 1.900 de lei), iar salariul minim brut pentru posturile ce necesită studii superioare – dacă angajatul are o vechime minimă de un an în domeniul studiilor respective – este de 2.350 de lei.

Două treimi din IMM-uri resping taxa pe lăcomie

În perioada 10-17.01.2019, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat Testul IMM privind măsurile recent adoptate (măsurile de suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii, creșterea salariului minim și limitarea activităţilor zilierilor), sub forma unui sondaj on-line, aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR, la care au fost 387 de respondenți.

La întrebarea: „Susțineți suprataxarea băncilor”,  61,3% din respondenți au răspuns negativ, doar 38,7% declarând că susțin suprataxarea băncilor.

La întrebarea: „Ce efecte vor fi generate de suprataxarea băncilor?”,  69,3% din respondenți au răspuns că băncile vor transfera costurile către clienți, 64% că accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor și pentru populație, și pentru companii (în special microintreprinderile) și pentru statul român (care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei), 56% au menționat scăderea creditelor nou acordate , diminuând investițiile, consumul și creșterea economică, 46,7% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat.

Șapte din 10 firme resping suprataxarea cifrei de afaceri din energie

La întrebarea: „Susțineți suprataxarea companiilor din energie”,  70,3% din respondenți au răspuns negativ, doar 29,7% declarând că susțin suprataxarea companiilor din energie.

La întrebarea: „Ce efecte vor fi generate de suprataxarea companiilor din energie”,  78,70% din respondenți au răspuns că se vor transfera costurile către clienți (persoane fizice și juridice), 54% au menționat reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice, 48% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat.

Suprataxarea în telecomunicații, respinsă de 6 din 10 IMM-uri

La întrebarea: „Susțineți suprataxarea companiilor din telecomunicaţii”,  66,2% din respondenți au răspuns negativ, doar 33,8% declarând că susțin suprataxarea companiilor din telecomunicaţii.

La întrebarea: „Ce efecte vor fi generate de suprataxarea companiilor din telecomunicaţii?”,  75% din respondenți au răspuns că se vor transfera costurile către clienți  (persoane fizice și juridice), 50% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat,  47,20% au menționat reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice.

Ce măsuri așteaptă oamenii de afaceri

La întrebarea: „Pentru stabilirea de noi obligații fiscale, ce măsuri considerați că sunt strict necesare?”, majoritatea covârșitoare a respondenților au solicitat aplicarea principiilor reglementării inteligente:
– 81,30% din respondenți au răspuns asigurarea stabilității și predictibilității legislației fiscale
– 78,70% au evidențiat necesitatea fundamentării riguroase și realizarea unui studiu de impact
– 68% au menționat dezbateri publice cu toate părțile interesate
– 66,70% au solicitat modificarea/completarea Codului fiscal doar prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I
– 58,7% au solicitat asigurarea din timp a informării contribuabililor
– 56% consultarea confederațiilor patronale
– 53,30% Testul IMM.

IMM-urile și salariul minim pe economie

La întrebarea: „Câți salariati din societatea dvs. sunt incadrati acum la nivelul salariului minim brut pe economie”, 68,1% au răspuns că au încadrați la nivelul salariului minim brut pe economie între 1 și 5 salariati.

Alți 23,2% au răspuns că au încadrați la nivelul salariului minim brut pe economie peste 10 salariați și 8,7% au răspuns că au încadrați la nivelul salariului minim brut pe economie între 6-10 salariați.

La întrebarea: „Susțineți cresterea diferențiată  a salariului minim pe economie la 2.080 la 2.350 de lei pentru funcţii cu studii superioare şi o vechime minimă de un an în domeniul studiilor și la 3.000 de lei lunar pentru activitățile de construcţii și domeniile de producere a materialelor de construcţii?”, 74,30% din respondenți își exprimă dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferențiat pe diferite criterii.

La întrebarea: „Punerea în aplicare începând cu 1 ianuarie 2019 a creșterii salariului minim pe economie va crea dificultăţi întreprinderii dvs.?”, 48% din respondenți susțin că această crestere a salariului minim va aduce dificultăţi întreprinderilor.

La întrebarea: „Ce dificultăți veți întâmpina ca urmare a creșterii salariului minim pe economie începand cu 1 ianuarie 2019?”, au fost evidențiate în mod preponderent: scumpirea prețului produselor și serviciilor (61,40%), scăderea profitului (47,10%), concedierea unor salariați (42,90%), scăderea competitivității (27,40%) și pierderea unor contracte/piețe (21,40%).

La întrebarea: „Creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2019 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi din intreprinderea dvs.?”, 42,90% din respondenți  evidențiază riscul necesității unor concedieri.”