Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – ANPC – a transmis luni, într-un comunicat, o serie de precizări referitoare la criteriile generale pentru stabilirea nivelului de „trai rezonabil”, reglementare intrată recent în vigoare odată cu publicarea acesteia în Monitorul Oficial.
REVISTA PATRONATELOR redă în continuare, integral, comunicatul ANPC (intertitlurile și unele sublinieri aparțin Redacției noastre, RP).
„Pornind de la scopul Legii insolvenței persoanelor fizice, și anume acela de a se institui o procedură pentru asigurarea redresării situației financiare a debitorului, persoană fizică de bună-credință, prin acoperirea într-o măsură cât mai mare a pasivului acestuia și descărcarea de datorii, au fost elaborate Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil.
Datornicul în insolvență nu poate beneficia integral de venitul propriu
Trebuie precizat de la început că, pentru a se redresa financiar și a se descărca de datorii, debitorul aflat în procedura de insolvență nu poate beneficia de venitul propriu în integralitatea sa.
S-a urmărit însă atingerea scopului social al legii, respectiv protejarea consumatorului pornind de la realitățile prezente, și anume că, în majoritatea cazurilor, ca urmare a executărilor silite, debitorul are la dispoziție sume mai mici decât cele prevăzute prin Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil.
Trai rezonabil versus trai decent
Trebuie avut în vedere faptul că termenul de „trai rezonabil”, cuprins în „Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trăi rezonabil”, se referă strict la aplicarea procedurilor de insolvență a persoanlor fizice, acesta nefiind echivalent din toate punctele de vedere cu termenul de „trai decent”.
Motivul: acestea se aplică unor persoane ale căror venituri sunt diminuate în urma executărilor silite și care, în cele mai multe cazuri, au ajuns în situația de insolvență în urma obținerii unor împrumuturi cu un grad de risc ridicat față de posibilitățile financiare inițiale de care dispuneau înaintea contractării acestora.
Sub valoarea coșului minim nu se poate coborî
Valoarea coșului minim lunar de consum a fost stabilită de Comisia de insolvență la nivel central pe baza studiului realizat de către reprezentanți ai Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei Române „Costin C. Kirițescu”, Comisiei Naționale de Prognoză, Institutului de Cercetări pentru Calitatea Vieții al Academiei Române, Institutului Național de Statistică, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale. Această valoare reprezintă un minim garantat pentru cheltuielile necesare asigurării existenței, un prag sub care nu se poate coborî.
Această valoare minimă reprezintă suma de bani din veniturile debitorului care nu poate fi oprită pentru plata datoriilor, deoarece îi este necesară pentru acoperirea cheltuielior indispensabile asigurării traiului zilnic pentru sine și familia sa.
Ce se poate adăuga la coșul minim
Articolele 8, 9, 10, 11, 12, 13 din Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trăi rezonabil prevăd, în mod explicit, faptul că la valoarea coșului minim lunar de consum se pot adauga, în funcție de situație și de specificul acesteia, și alte sume pentru:
– nevoile locative și plată utilităților;
– necestatile de transport;
– plata cheltuielilor profesionale absolut necesare exercitării ocupației;
– susținerea cursurilor de învățământ obligatoriu pentru debitor sau pentru persoanele cărora acesta le asigură ori le datorează, în condițiile legii, întreținerea în mod curent;
– asigurarea unor tratamente medicale că urmare a condițiilor de viață și angajamentelor asumate;
– îndeplinerea obligațiilor legale sau convenționale de întreținere.”
