Agenția de evaluare financiară Standard & Poor`s (S&P) a retrogradat la „negativă” perspectiva de rating a României, pe fondul creșterii deficitelor fiscale și externe. Evaluarea „BBB- / A-3” a fost confirmată.

„Abaterile majore ale cheltuielilor efectuate de guvernul anterior au forțat conducerea actuală a României să-și revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 și 2020, pe fondul unei economii care încetinește”, arată S&P într-un comunicat în care anunță retrogradarea perspectivei de rating.

„Mărirea pensiilor și salariilor va adânci deficitul de cont curent”

„Creșterea planificată a salariilor și a pensiilor va contribui la adâncirea deficitului de cont curent deja important al României până în 2020”, argumentează S&P.

„Deși presupunem că începerea consolidării fiscale semnificative anul viitor, structura bugetară rigidă și mediul de politică volatil prezintă riscuri față de această presupunere.

Prin urmare, ne revizuim perspectiva asupra României la negativ din stabil și afirmăm ratingurile noastre BBB- / A-3”, se mai arată în comunicat.

Riscuri tot mai mari pentru stabilitatea economică și fiscală

Revizuirea perspectivei reflectă riscuri din ce în ce mai mari pentru stabilitatea economică și fiscală a României, în cazul în care factorii de decizie vor stabiliza și consolida poziția bugetară a României, inclusiv din planurile de a implementa creșteri suplimentare de pensii începând cu anul viitor.

Scenariul negativ. S&P precizează că ar putea scădea evaluările noastre în România în următoarele 24 de luni dacă:
– Dezechilibrele fiscale și externe continuă să se deterioreze și persistă mai mult decât ne așteptăm în prezent, cu absența consolidării fiscale rezultând datorii publice și externe mai mari decât ne-am prevăzut în prezent
– Lipsa sincronizării politicii economice duce la o supraextensie a salariilor reale și la o volatilitate crescută a cursului de schimb, cu potențiale repercusiuni negative asupra bilanțurilor din sectorul public și cel privat.

Scenariul pozitiv. „Am putea revizui perspectivele stabile, dacă am observa că guvernul a avansat în ancorarea consolidării fiscale, ceea ce a dus la stabilizarea finanțelor publice și a poziției externe a României”, menționează S&P.

Argumentele evaluatorilor

REVISTA PATRONATELOR redă, în continuare, argumentația invocată de agenția de evaluare pentru retrogradarea perspectivei de rating a României

„Factorii de decizie de la București și-au mărit proiecțiile pentru deficitul bugetar pentru 2019 și 2020 la 4,3% și, respectiv, 3,5% din PIB de la 2,8% și 3,0%, ceea ce semnifică o abatere majoră de la țintele inițiale.

Aceste revizuiri reflectă în mare măsură decizia transparentă a noului guvern al României de a stabili facturile și restanțele restante cu furnizorii în bugetul 2019, revizuind în același timp așteptările sale privind creșterea veniturilor.

Cu toate acestea, considerăm că există motive de a pune sub semnul întrebării realismul obiectivelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022.

În primul rând, înțelegem că guvernul intenționează să se mențină la majorarea pensiilor prevăzute în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce duce la peste 3% din PIB în creșteri cumulate de cheltuieli pentru pensii în 2020-2022.

În al doilea rând, în opinia noastră, orice plan de compensare a măsurilor bugetare este complicat de viitorul ciclu electoral. Având în vedere că deficitul public general va depăși probabil plafonul UE de 3% din PIB prevăzută de Procedura deficitului excesiv (EDP) din acest an și următorul, este posibil ca România să nu poată evita EDP -ul determinat de Comisia Europeană în cadrul Pactului de stabilitate și creștere. România a fost supusă EDP ultima dată din 2009 până în 2013.

În al treilea rând, o încetinire economică ar avea o pondere asupra veniturilor guvernamentale, ceea ce va conduce la alte presiuni bugetare. În cadrul scenariului nostru macroeconomic de bază, presupunem că creșterea rămâne aproape de 3% până în 2022.

În ciuda acestor îngrijorări, am decis să afirmăm ratingul acordat stocurilor relativ scăzute ale datoriilor publice și externe.

Afirmarea reflectă, de asemenea, calitatea de membru al României la UE, care beneficiază de cadrul său instituțional.

Limitările la evaluări includ bogăția economică scăzută, capacitatea administrativă relativ slabă și un mediu politic imprevizibil.”