-4.9 C
București
joi, 13 februarie, 2025

STUDIU: Un milion de români suferă de foame, chiar dacă România se „laudă” cu 13 milioane de hectare agricole

Dată:

Cu o suprafață agricolă de 13 milioane de hectare, România se găsește în primul grup de 17 națiuni cu rate reduse ale foametei (<5%), dintr-un total de 117 țări analizate în raportul „Global Hunger Index”, citat de Inițiativa pentru Competitivitate – INACO.

Raportul, publicat de Concern Worldwide și Welthungerhilfe, nu ia în calcul cele mai dezvoltate state ale lumii.

Încă departe de obiectivul „Zero Foamete” din Agenda 2030

În ultimii 20 de ani, impactul foametei s-a redus în România de la 8,3% în anul 2000, la sub 5% din populația țării (953.050 de persoane) în prezent.

„Așadar, am făcut pași importanți, dar lenți și continuăm să fim la distanță semnificativă de atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă Zero Foamete al Agendei 2030”, notează INACO.

Copiii sunt cel mai grav amenințați

Foametea continuă să fie o realitate, în formele sale cronice, acute, subnutrite sau ca deficiențe calorice, pentru aproape 5% din populația României.

„Acest flagel duce la riscuri majore de îmbolnăviri, dezvoltări deficitare fizice și cognitive și chiar la moarte, mai ales la copiii sub 5 ani”, atenționează sursa citată.

Indicele Global al Foamei / România, 2019

În ritmul actual, ne trebuie 30 de ani

Dacă menținem viteza actuală de reducere a foametei în România, mai avem nevoie de trei decenii pentru eradicarea fenomenului, astfel că este foarte posibil să ratăm obiectivul Zero Foamete până în anul 2030.

Grânarul planetei? Și ce dacă!?

Un important obiectiv pentru securitatea alimentară europeană rămâne respectarea principiilor pentru investiții responsabile în agricultură. România dispune de o suprafață agricolă de circa 13 milioane de hectare, a șasea din Uniunea Europeană și una dintre țările cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol.

„Din suprafața agricolă utilizată a României 60% o reprezintă terenul arabil. Din această suprafață, circa două treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel, România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din lume”, a mai arătat INACO.

La egal cu țări care au potențial agricol mai modest

Potrivit Raportului Mondial asupra Dezvoltării Umane pentru anul 2019, România s-a clasat pe locul 52 în lume din 189 de țări analizate, având un indice egal cu cel al unor țări cu potențial mult mai modest agricol decât noi.

„Societatea românească are nevoie de abordări noi ale creșterii economice calitative, bazate pe dezvoltarea dimensiunii umane, sociale și a mediului înconjurător pentru o națiune competitivă. Dezvoltarea trebuie să conducă la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și la extinderea abilităților lor de a-și modela propriul viitor, pornind de la asigurarea nevoilor elementare de hrană și de sănătate care să facă posibilă atingerea potențialului capitalului uman românesc”, menționează organizația.

Potrivit INACO, foametea este un fenomen:
extrem de alarmant în țări precum Republica Central Africană
alarmant în Yemen, Ciad, Madagascar sau Zambia
serios în India, Pakistan și jumătate din continentul african
absent în Canada, SUA, Australia și cea mai mare parte a Uniunii Europene – excepție fac, atenție, România, Bulgaria, Slovacia și Croația.

Despre INACO
INACO – Inițiativa pentru Competitivitate – este o comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic, conectată la rețeaua de specialiști în economia de stat și privată din România.
INACO sprijină – prin analiză, investigație, cercetare și propunerea de soluții – ridicarea nivelului de competitivitate economică al instituțiilor publice și al mediului de afaceri din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.

Măsuri fiscale și legislative recente: Provocări și schimbări pentru economia României

În ultimele luni, România a adoptat o serie de măsuri fiscale și legislative cu scopul de a sprijini sustenabilitatea financiară a statului și de a răspunde provocărilor economice interne și externe. Aceste schimbări vizează o gamă largă de sectoare, de la impozitarea băncilor și microîntreprinderilor, până la accize și reglementări privind TVA-ul.

Piața Muncii în România: Provocări și Perspective

România se confruntă cu o dinamică intensă pe piața muncii, iar factorii economici, demografici și tehnologici dictează direcția în care aceasta evoluează. Cum afectează aceste schimbări angajatorii și candidații? Care sunt soluțiile pentru viitor? Hai să analizăm împreună!