3.2 C
București
vineri, 14 februarie, 2025

TOPUL TAXELOR PE SALARII Românii plătesc statului, ca impozite și contribuții sociale, între 27% și 41% din veniturile lunare | TABEL: Clasamentul taxelor, pe domenii

Dată:

Ponderea impozitelor și contribuțiilor sociale în salariul brut – indicator care exprimă presiunea fiscală asupra muncii – este cuprinsă între 27% și 41%, arată statisticile oficiale din 67 de domenii analizate de REVISTA PATRONATELOR.

Din salariul brut, angajații cedează statului diverse sume reprezentând impozite, contribuții sociale (la fondurile de pensii, șomaj și sănătate) și contribuții la fondul de solidaritate a salariaților. Aceste sume, ca pondere în salariul brut, arată de fapt ce presiune fiscală apasă asupra veniturilor din muncă în România.

REVISTA PATRONATELOR a realizat un clasament al taxelor pe salarii din 67 de domenii ale economiei, din care rezultă mai multe lucruri interesante pe care vi le prezentăm în continuare.

La nivelul salariului mediu pe economie, brutul (cât plătește angajatorul) a fost, în luna martie 2019, de 5.050 de lei, iar netul (cât primește angajatul) de 3.075 de lei, arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică – INS. Diferența de 1.975 de lei dintre brut și net are o pondere de 39,1% în brut și reprezintă presiunea fiscală medie asupra muncii din România.

Salarii mari, presiuni mici; salarii mici, presiuni mari

Ca o primă observație, notăm că topul salariilor (ca sume nominale) nu este deloc același cu topul taxării salariilor (ca pondere a impozitelor și contribuțiilor cedate către stat). Dimpotrivă, unele domenii cu salarii maxime se regăsesc abia în partea de jos a topului taxelor pe salarii, la fel cum unele domenii cu salarii minime se regăsesc în partea de sus a clasamentului taxelor.

Două exemple:
– Cel mai mare salariu (11.874 de lei brut, respectiv 7.491 de lei net) este plătit angajaților din IT (Servicii în tehnologia informaţiei, servicii informatice), dar în topul taxărilor acest domeniu este printre ultimele 5 de jos, cu o pondere de 36,1% a impozitelor și contribuțiilor în câștigul brut
– Cel mai mic salariu (2.895 de lei brut, respectiv 1.752 de lei net) este plătit în turism-hoteluri-restaurante, dar în topul taxării acest sector este mult mai sus, cu o pondere de 39,48% a impozitelor și contribuțiilor în câștigul brut.

Aviatorii, medicii și profesorii – campionii taxelor pe salarii

La vârful clasamentului, în topul taxelor pe salarii se detașează un grup de angajați la care presiunea fiscală trece de 41%. Aceștia sunt, în ordine, aviatorii (care cedează statului 41,3% din salariul brut), producătorii de filme cinema și programe TV (41,14%), medicii și asitentele medicale (41,13%), petroliștii (41,13%) și cadrele didactice (41,1%).

Cu ponderi între 40% și 41% sun taxați angajații din 21 de domenii, cea mai mare presiune fiscală din acest grup fiind resimțită în domeniul administrației publice (40,99%), iar cea mai mică – în agricultură (40,0%).

Pe nivelul imediat inferior, cu ponderi cuprinse între 39% și 40%, se regăsesc angajații din 26 de domenii, cea mai mare presiune fiscală din acest grup fiind resimțită în domeniul transporturilor (39,99%), iar cea mai mică – în marochinărie (39,04%).

Urmează un alt grup, cu ponderi între 38% și 39%, format de angajații din 7 domenii, cea mai mare presiune fiscală din acest grup fiind resimțită în domeniul Poștă și curierat (38,82%), iar cea mai mică – în prelucrarea lemnului (38,29%).

În fine, mai sunt patru domenii în care taxarea muncii reprezintă între 35% și 38%, cea mai mare presiune fiscală din acest grup fiind resimțită în IT și servicii informatice (37,8%), iar cea mai mică – în sectorul confecțiilor metalice (36,65%).

Cea mai mică taxare, în construcții

La subsolul clasamentului, cu cele mai mici cote ale presiunii fiscale, se regăsesc contructorii, angajații din sectoarele extractive (altele decât petrol, gaze și cărbune) și producătorii de materiale de construcții (minerale nemetalice).

În construcții, presiunea fiscală asupra salariului este de 27,06%, apoi în sectorul extractiv este de 31,14% și în fabricarea materialelor de construcții este de 33%, mai arată datele INS.

În terminologia statisticienilor:
Câştigul salarial mediu brut lunar „se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor”
Câştigul salarial nominal net „se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj”.

TOPUL TAXELOR PE SALARII / PRESIUNEA FISCALĂ în 67 de domenii
Domeniu Brut (lei) Net (lei) Diferența (lei) Presiunea fiscală (%)
Transporturi aeriene 8784 5156 3628 41.30
Producţie cinema, video şi de programe TV 6604 3887 2717 41.14
Sănătate şi asistenţă socială 6316 3718 2598 41.13
Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 9417 5544 3873 41.13
Învăţământ 5740 3381 2359 41.10
Administraţie publică şi apărare 7959 4697 3262 40.99
Activităţi de servicii anexe extracţiei 8562 5057 3505 40.94
Extracţia minereurilor metalifere 5665 3347 2318 40.92
Cocserii, rafinării 9605 5679 3926 40.87
Asigurări, reasigurări, fonduri de pensii 10106 5995 4111 40.68
Intermedieri financiare şi asigurări 8848 5261 3587 40.54
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 4423 2630 1793 40.54
Intermedieri financiare 8895 5290 3605 40.53
Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport 5994 3572 2422 40.41
Activităţi auxiliare intermedierilor financiare 6802 4055 2747 40.39
Telecomunicaţii 6925 4129 2796 40.38
Producţia şi furnizarea de utilități 6470 3865 2605 40.26
Fabricarea băuturilor 5869 3507 2362 40.25
Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 5194 3105 2089 40.22
Extracţia cărbunelui superior şi inferior 5625 3364 2261 40.20
Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente 5611 3359 2252 40.14
Fabricarea produselor farmaceutice 5988 3585 2403 40.13
Fabricarea altor mijloace de transport 5712 3422 2290 40.09
Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor 4470 2679 1791 40.07
Transport şi depozitare 4523 2713 1810 40.02
Silvicultură, pescuit, exploatare forestieră 4369 2621 1748 40.01
Agricultură, silvicultură şi pescuit 3835 2301 1534 40.00
Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 4094 2457 1637 39.99
Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 3649 2190 1459 39.98
Tranzacţii imobiliare 4320 2595 1725 39.93
Alte activităţi de servicii 3321 1995 1326 39.93
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 4357 2618 1739 39.91
Tipografii 4106 2469 1637 39.87
Industria metalurgică 5487 3300 2187 39.86
Fabricarea calculatoarelor 5261 3165 2096 39.84
Fabricarea produselor din tutun 12191 7336 4855 39.82
Activităţi de recuperare a materialelor reciclabile 3544 2134 1410 39.79
Servicii administrative şi servicii suport 3870 2331 1539 39.77
Distribuţia apei; salubritate gestionarea deşeurilor 4030 2429 1601 39.73
Captarea, tratarea şi distribuţia apei 4562 2750 1812 39.72
Industria alimentară 3380 2038 1342 39.70
Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 4371 2638 1733 39.65
Industria extractivă 6830 4125 2705 39.60
Hoteluri şi restaurante 2895 1752 1143 39.48
Fabricarea echipamentelor  electrice 4485 2715 1770 39.46
Colectarea şi epurarea apelor uzate 4338 2628 1710 39.42
Fabricarea de mobilă 3165 1920 1245 39.34
Cercetare-dezvoltare 7224 4387 2837 39.27
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 5178 3146 2032 39.24
Fabricarea produselor textile 3701 2250 1451 39.21
MEDIA GENERALĂ PE ECONOMIE 5050 3075 1975 39.11
Industrie total 4503 2742 1761 39.11
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 7505 4572 2933 39.08
Tăbăcirea şi finisarea pieilor marochinărie 3276 1997 1279 39.04
Industria prelucrătoare 4354 2657 1697 38.98
Alte activităţi industriale n.c.a. 3314 2023 1291 38.96
Activităţi de poştă şi de curier 3462 2118 1344 38.82
Transporturi pe apă 4936 3024 1912 38.74
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 2857 1756 1101 38.54
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 4781 2945 1836 38.40
Prelucrarea lemnului 3309 2042 1267 38.29
Informaţii şi comunicaţii 9524 5920 3604 37.84
Activităţi de editare 8127 5102 3025 37.22
Servicii în tehnologia informaţiei, servicii informatice 11874 7491 4383 36.91
Industria construcţiilor metalice 4368 2767 1601 36.65
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 5085 3407 1678 33.00
Alte activităţi extractive 3757 2587 1170 31.14
Construcţii 3887 2835 1052 27.06

Sursa: Institutul Național de Statistică, date prelucrate de REVISTA PATRONATELOR

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.

Măsuri fiscale și legislative recente: Provocări și schimbări pentru economia României

În ultimele luni, România a adoptat o serie de măsuri fiscale și legislative cu scopul de a sprijini sustenabilitatea financiară a statului și de a răspunde provocărilor economice interne și externe. Aceste schimbări vizează o gamă largă de sectoare, de la impozitarea băncilor și microîntreprinderilor, până la accize și reglementări privind TVA-ul.

Piața Muncii în România: Provocări și Perspective

România se confruntă cu o dinamică intensă pe piața muncii, iar factorii economici, demografici și tehnologici dictează direcția în care aceasta evoluează. Cum afectează aceste schimbări angajatorii și candidații? Care sunt soluțiile pentru viitor? Hai să analizăm împreună!