Creșterea economică de 1,9% din trimestrul III 2018 plasează din nou România în postura de „Tigru al Europei” (cel mai mare avans din UE față de trimestrul II), dar creșterea de 4,2% din primele 9 luni relevă că performerul nostru și-a redus accelerația și aleargă sub nivelul potențialului – în premieră. Asta reiese din statisticile oficiale sectoriale analizate de REVISTA PATRONATELOR.
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat, miercuri, doar cifrele tip „semnal” referitoare la mersul economiei, dar în cursul lunii noiembrie a publicat și seriile de date sectoriale privind mersul principalelor domenii de activitate. Aceste date sectoriale dezvăluie, la o analiză mai atentă, din ce este compusă rezultanta generală a creșterii PIB de 4,2%.
Pe scurt, după ce în 2017 economia creștea cu 7% în primele 9 luni, mult peste potențialul calculat la +4,6% pentru acel an, în 2018 avem o creștere de 4,2% – sub potențialul calculat la +4,9% pentru acest an. Cauza: aproape toate sectoarele economiei sunt și acum în creștere, dar în cele mai multe a dispărut accelerația, iar în unele au apărut tot mai multe frâne.
Creșterea veniturilor reale, frânată de inflație
Cel mai important fenomen resimțit de români a fost media scumpirilor – inflația – care a frânat cu cinci procente creșterea încă agresivă a salariului real. Salariul net a crescut, pe medie, cu 13,1%, dar inflația (septembrie/septembrie) a fost de 5%, fapt care a redus majorarea câștigului real la 8,1%.
În industrie a fost și mai rău: costurile de producție au crescut cu aproape 6% (record al ultimilor 5 ani), erodând cel puțin cu aceeași proporție marjele de profit ale firmelor.
Consecința: puterea de cumpărare a populației și firmelor a frânat semnificativ și, odată cu ea, creșterea consumului a frânat semnificativ. Mai exact, creșterea consumului s-a redus de la aproape 10% în primele 9 luni din 2017 la puțin peste 5% în aceeași perioadă din 2018.
Decelerare în industrie, frână în construcții
Ce ne mai arată statisticile sectoriale? În primul rând, producția industrială a decelerat de la creșterea de peste 7% consemnată anul trecut la avansul de doar 4,1% în prezent, chiar dacă vânzările și cererea de mărfuri au crescut cu două cifre (+12,9% afacerile, respectiv +16,3% comenzile).
În cealaltă parte a economiei, în construcții, recesiunea începută acum mai bine de trei ani nu s-a încheiat nici în 2018: volumul lucrărilor a scăzut, pe medie, cu 4,1% în primele 9 luni. Până și construcțiile rezidențiale, care până nu demult erau totuși pe plus, acum consemnează un minus de 7,4%.
Sectorul terțiar, de la plus două cifre la plus o cifră
Creșterile se mențin, e adevărat, în sectorul terțiar (comerț, servicii), însă și acestea au decelerat, de la plus două cifre în 2017 față de 2016 la plus o cifră în 2018 față de 2017:
– comerțul cu amănuntul, de la +10,7% la +5,2%
– vânzările de carburanți, de la +12,4% la +2%
– comerțul cu mărfuri nealimentare, de la +13,6% la +6,1%
– serviciile pentru populație, de la +15,5% la +5,6%
– serviciile profesionale (pentru firme), de la +12,8% la +8,7%
– transporturile, de la +15,7% la +6,9%…
Trebuie adăugate aici și ultimele semnale de alarmă lansate recent de Banca Națională a României, care au arătat că în primele 9 luni din acest an investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut, iar deficitul de cont curent – decalajul dintre plățile și încasările externe – s-a adâncit față de aceeași perioadă din 2017.
Alarmante sunt și cifrele bugetului de stat, al cărui deficit – decalajul dintre cheltuieli și venituri – a crescut în termeni nominali cu peste 245% (!), de la 6,8 la 16,8 miliarde de lei în primele 9 luni din 2018 față de perioada similară din 2017.
Ei, și ce dacă sunt alarmante?! Important este că „Tigrul Europei” încă mai aleargă și că încă mai e „tigru”, chiar dacă nu mai aleargă nici măcar la nivelul potențialului și tot mai multe frâne îl trag înapoi.
