Cheltuielile medii ale populaţiei au fost în trimestrul II 2018 de 3.558 de lei lunar pe gospodărie (1.362 de lei pe persoană) şi au reprezentat 85,7% din veniturile medii, care au fost de 4.151 de lei (1.589 de lei pe persoană), arată datele comunicate vineri de Institutul Național de Statistică – INS.

Ponderea de mai puțin de 86% a cheltuielilor în venituri arată o ameliorare – pe medie – a situației bugetelor de familie. În anii de criză, ponderea era de peste 95%.

În context european, însă, familiile românilor se confruntă cu constrângeri bugetare extrem de mari, în condițiile în care în majoritatea țărilor UE ponderea cheltuielilor este mai mică de 60% din venituri.

Cheltuielile medii – cei mai mulți bani se duc pe mâncare

„Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.)”, arată un comunicat al INS.

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,6%).

Conform INS, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2018, în medie, 35,2% din consumul gospodăriilor.

Venituri – cei mai mulți bani vin din salarii

De cealaltă parte, „veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.843 de lei lunar pe gospodărie (1.471 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 307 lei lunar pe gospodărie (118 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,5% din veniturile totale ale gospodăriilor) ”, mai arată datele INS.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,4%), veniturile din agricultură (2,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din proprietate şi vânzărea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum şi veniturile în natură (7,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,2%).

În terminologia statisticienilor, veniturile totale cuprind „ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei)”. Iar cheltuielile totale cuprind „ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor”.