-4 C
București
marți, 18 februarie, 2025

Criză de forță de muncă? Aproape 6 milioane de persoane sunt inactive, din care peste 234.000 nici măcar nu își caută de lucru / INFOGRAFIE

Dată:

Populația aptă de muncă, dar care nu-și caută de lucru, cuprinde 234.400 de persoane, iar populația inactivă însuma, anul trecut, 5,8 milioane de persoane, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

„Ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei active a fost în anul 2018 de 2,2%, cu 0,1 puncte procentuale mai scăzută decât în anul precedent”, arată un comunicat al INS.

Peste 234.000 sunt apți de muncă, dar stau acasă și nu-și caută de lucru

Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (5,85 milioane de persoane), 237.700 de persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 42.900 faţă de anul precedent).

Dintre acestea:
• 234.400 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. „În anul 2018, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 2,6%”, precizează INS.
• doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul.

 

Pentru completare, adăugăm că mai mult de 200.000 de persoane au primit ajutoare sociale în anul 2018, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).
Suma plătită de statul român pentru ajutorul social (venitul minim garantat) se ridică la 55,7 milioane de lei pe lună, respectiv 668,4 milioane de lei în total, în anul 2018.

Ce este populația inactivă

Rata şomajului este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forţei de muncă în gospodării, utilizat pentru a caracteriza o multitudine de aspecte economice şi sociale.

Alături de acesta, pentru a oferi o imagine completă a situaţiei şi evoluţiei pieţei muncii, INS publică, cu periodicitate anuală, un set de trei indicatori, reprezentând categorii de populaţie ocupată sau inactivă având unele similitudini cu populaţia în şomaj şi grade diferite de ataşament faţă de piaţa muncii (comparativ cu situaţia standard a categoriei din care fac parte).

Acești indicatori sunt:
– persoane subocupate;
– persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul;
– persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.

Ultimii doi indicatori („persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”) alcătuiesc împreună „forţa de muncă potenţială adiţională”.

Peste 200.000 de angajați part-time vor să muncească mai mult

În anul 2018, 203.200 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore, fiind considerate persoane subocupate.

Această categorie de persoane a reprezentat 2,2% din populaţia activă, 2,3% din populaţia ocupată şi 31% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial.

Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 3.500, a mai comunicat INS.

În terminologia statisticienilor:
Persoanele subocupate sunt „persoane ocupate care lucrează cu program parţial, care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent”
Forţa de muncă potenţială adiţională reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.