-3.4 C
București
marți, 18 februarie, 2025

EXCLUSIV / România, TABLOU DE BORD: Economia decelerează, doar construcțiile și consumul au salvat creșterea la 9 luni

Dată:

Creșterea economică de doar 4% din primele 9 luni 2019 (față de 5% în trimestrul I și 4,7% în semestrul I) se datorează în special accelerației din construcții și comerț, fiind însă frânată serios de scăderea producției industriale și a exportului net, pe fondul decelerării avansului din sectorul terțiar, reiese din statisticile oficiale sectoriale analizate de REVISTA PATRONATELOR.

Institutul Național de Statistică (INS) a raportat, recent, doar cifrele tip „semnal” referitoare la mersul economiei în primele 9 luni din 2019, dar în cursul lunii noiembrie a publicat și seriile de date sectoriale privind mersul principalelor domenii de activitate. Aceste date sectoriale dezvăluie, la o analiză mai atentă, din ce este compusă rezultanta generală a creșterii PIB de 4% din perioada ianuarie-septembrie a acestui an.

Pe scurt, aproape toate sectoarele economiei sunt și acum în creștere, ca și în semestrul I, dar în comerț și servicii a dispărut accelerația, în timp ce industria și-a accentuat scăderea. Noroc cu „bujia” adăugată de constructori la motorul creșterii economice! Volumul lucrărilor acestora a crescut cu procentaje surprinzătoare, avansul din primele 9 luni fiind ușor accelerat față de cel din primul semestru.

Frână în industrie, reviriment în construcții

Una dintre cele mai nefaste evoluții a avut loc în industrie, unde producția și-a accelerat scăderea, de la -0,6% în semestrul I la -1,5% în primele 9 luni.

Mai rău e că producția industrială a scăzut, în perioada ianuarie-septembrie, exact în sectoarele unde era mai mare nevoie de produse: la bunurile de capital (-1,4%) și la bunurile de folosință îndelungată (-5,6%). Adică la acele produse care sunt utilizate în crearea de plusvaloare.

Bunurile de capital și cele de folosință îndelungată sunt utilajele, echipamentele, instalațiile (de exemplu, mașini-unelte, linii de asamblare, computere, mijloace de transport etc.) cu ajutorul cărora firmele fac bani. O scădere a producției tocmai la aceste categorii nu anunță nimic bun pentru viitorul apropiat.

Construcțiile, în schimb, vin să compenseze scăderile din industrie. În sectorul rezidențial (construcția de locuințe), creșterea volumului a fost de 32,1%, iar în cel nerezidențial (depozite, hale industriale, centre comerciale, clădiri tehnice etc.) avansul lucrărilor a fost de 33,7% în primele 9 luni, după ce în semestru fuseseră de 31,8%, respectiv 32,2%.

Și la construcțiile inginerești (lucrările de infrastructură) volumul a crescut cu 20,1% – a se corela cu avansul investițiilor guvernamentale (cheltuielile bugetare de capital), de 30,5%!

Întrebarea este cu ce utilaje, echipamente și instalații (bunuri de capital și de folosință îndelungată) au lucrat constructorii, dacă producția acelor mărfuri industriale scade? Nu cumva au lucrat cu mijloace aduse – cumpărate sau închiriate – din import?

Sectorul terțiar decelerează

Datele INS mai arată și câteva evoluții din sectorul terțiar care se apropie de cota de atenție: creșterile au decelerat în primele 9 luni față de semestrul I 2019.

Câteva exemple:
– comerțul cu mărfuri nealimentare, de la +9,7% la +8,8%
– comerțul online, de la +8% la +7,6%
– serviciile pentru populație, de la +15,7% la +13,3%
– serviciile pentru firme, de la +13,5% la +12,1%
– transporturile, de la +9,8% la +8,2%
– turismul, de la +10,1% la +6%…

Investiții: Statul român are mai puțină încredere în România decât străinii

Vom trece, în continuare, de la economia reală la registrul financiar al economiei. Nici aici nu stăm deloc bine.

Statisticile centralizate de Ministerul Finanțelor Publice arată o alocare a investițiilor guvernamentale (cheltuielile de capital) de 14,7 miliarde de lei în primele 9 luni din 2019 – echivalentul a 3,1 miliarde de euro. Dar statisticile Băncii Naționale arată că investițiile străine în România au însumat 4,2 miliarde de euro în primele 9 luni din 2019.

Surprinzător sau nu, aceste cifre ne arată că statul român investește (a se citi are încredere) într-o măsură semnificativ mai mică în România decât străinii: Guvernul de la București a alocat, în perioada analizată, cam două treimi din suma alocată de investitorii din străinătate…

Banca Națională a mai raportat doi indicatori macroeconomici importanți, care nu arată deloc bine.

În primul rând, datoria externă totală a crescut cu peste 8 miliarde de euro în primele 9 luni din 2019 (soldul la finalul perioadei a ajuns la 108,2 miliarde de euro, față de 99,8 miliarde de euro la începutul anului), aceasta fiind și perioada în care totalul a depășit în premieră istorică pragul de 100 de miliarde de euro. Reamintim că în luna martie 2019 – momentul în care se împlineau 30 de ani de când, în martie 1989, România adusese la zero datoria externă – REVISTA PATRONATELOR a lansat întrebarea „Ce-ați făcut, hoților, cu 100 DE MILIARDE DE EURO?!”

În al doilea rând, mai arată datele băncii centrale, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 8,1 miliarde de euro în primele 9 luni, comparativ cu 5,3 miliarde de euro în semestrul I. Decalajul dintre plăți și încasări a crescut, potrivit BNR, cu peste 19 puncte procentuale în primele 9 luni din 2019 față de aceeași perioadă din 2018.

Statul a cheltuit cu aproape 27 de miliarde de lei mai mult decât a încasat

Execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni din anul 2019 s-a încheiat cu un deficit – cheltuieli mai mari decât veniturile – de 26,9 miliarde de lei, respectiv 2,62% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele Ministerului Finanțelor Publice – MFP. Practic, statul a cheltuit, în primele 9 luni din 2019, cu aproape 27 de miliarde de lei mai mult decât a încasat.

Pentru comparație, în perioada imediat anterioară – primele 8 luni din 2019 – execuția bugetară fusese încheiată cu un deficit de 21,9 miliarde de lei (2,13% din PIB). Iar în perioada similară din anul trecut – primele 9 luni, respectiv ianuarie-septembrie 2018 – execuția bugetară arăta un deficit de 16,8 miliarde de lei (1,77% din PIB).

Încă o frână: deficitul comercial

Un alt indicator important pentru mersul economiei este exportul net, adică balanța comercială importuri/exporturi.

În primele 9 luni din 2019, această balanță s-a dezechilibrat atât de mult, încât deficitul comercial a urcat la peste 12 miliarde de euro, sumă mai mare cu 21% decât cea din aceeași perioadă a anului 2018. Asta a fost posibil în condițiile în care importurile au crescut de peste două ori mai rapid (+5,1%) decât exporturile (+2%).

E clar că exportul net, încheind și perioada ianuarie-septembrie 2019 cu sold negativ, este un indicator care trage în jos creșterea economică.

Mai rău este că acest deficit al balanței comerciale a pus o asemenea presiune pe cursul valutar, încât leul s-a depreciat la cote record și față de euro, și față de dolar. Cu consecințe care deja se văd în mersul economiei din 2019, dar mai ales în mersul prețurilor la produsele din import și în costurile de rambursare a ratelor bancare în valută angajate de români.

În concluzie, economia încă mai merge bine per ansamblu, dar a intrat într-o perioadă de decelerări la tot mai mulți parametri, lucru care impune necesitatea unor măsuri urgente de relansare. Așteptările de la noul Guvern – instalat la începutul lunii noiembrie – sunt, astfel, cu atât mai mari.

Economia României în primele 9 luni din 2019*
PIB +4%
Salariul mediu net +14,7%
Prețurile de consum (inflația) +3,5%
Prețurile din industrie +3,1%
Salariul real +11,2%
Comerțul auto +8%
Înmatriculări auto / pasageri +3,6%
Înmatriculări auto / marfă +0,4%
Comerțul cu amănuntul +7,1%
Comerțul angro +5,4%
Comerțul online +7,6%
Comerțul cu alimente +5,1%
Comerțul cu mărfuri nealimentare +8,8%
Comerțul cu carburanți +7,3%
Consumul de energie -0,1%
Resursele de energie primară +2,7%
Resursele de energie electrică -3,9%
Serviciile pentru populație +13,3%
Serviciile pentru firme +12,1%
Comunicațiile +5,5%
Turismul +6%
Construcțiile (volum) +27,9%
Construcțiile inginerești +20,1%
Construcțiile rezidențiale +32,1%
Construcțiile nerezidențiale +33,7%
Transporturile +8,2%
Producția industrială -1,5%
Vânzările (cifra de afaceri) din industrie +5,7%
Cererea (comenzile noi) din industrie +5,4%
Exporturile +2%
Importurile +5,1%
Deficitul comercial +21% (la 12,04 miliarde de euro)
Deficitul de cont curent +19,1% (la 8,1 miliarde de euro)
Investițiile străine -6,3% (la 4,2 miliarde de euro)
Investițiile publice (cheltuielile de capital) +30,5% (la 14,7 miliarde de lei)
Veniturile bugetare +11,6% (la 228,6 miliarde de lei, 22% din PIB)
Cheltuielile bugetare +15,3% (la 255,6 miliarde de lei, 24,2% din PIB)
Deficitul bugetar +61,5% (la 26,9 miliarde de lei, 2,62% din PIB)

* Evoluții față de aceeași perioadă din anul 2018, seria brută

Surse: Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice,
date prelucrate de REVISTA PATRONATELOR

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.