5.1 C
București
duminică, 3 martie, 2024

La Mulți Ani, cooperatorilor! 6 iulie 2019: Azi e Ziua Internațională a COPERAȚIEI. Ce sunt și cum funcționează societățile cooperative

Dată:

În fiecare an, începând din 1993, în prima sâmbătă din luna iulie este celebrată Ziua Internațională a Cooperației, proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prin Rezoluţia 47/90 din 16 decembrie 1992. Astfel că acum, în 2019, Ziua Cooperației este sâmbătă, 6 iulie, astăzi sectorul ajungând în al 26-lea an de celebrare la nivel internațional. În România, țară fondatoare a Alianței Cooperatiste Internaționale (ACI), mișcarea cooperatistă este mai puțin vizibilă, dar nu mai puțin viabilă. Este, credem noi, modelul durabil care ar putea salva economia dintr-o eventuală criză tocmai pentru că se bazează pe cooperare, pe egalitate între „acționari” și angajați, pe parteneriat și sprijin reciproc.
REVISTA PATRONATELOR le urează La Mulți Ani tuturor cooperatorilor din România și din întreaga lume!

Scopurile evenimentelor de aniversare a cooperației sunt, potrivit ONU, de conştientizare, de evidenţiere a ţintelor şi obiectivelor mişcării internaţionale cooperatiste, de extindere a parteneriatelor între sectorul cooperatist şi factorii decizionali la nivel local, naţional şi internaţional.

În 2019, Ziua Internaţională a Cooperației este sărbătorită sub sloganul „COOPS 4 DECENT WORK” pentru a sprijini obiectivul de dezvoltare durabilă, respectiv „Dezvoltarea incluzivă şi munca decentă”.

Cum funcţionează societățile cooperative

În comparație cu societăţile comerciale, de tip SRL (societăți cu răspundere limitată) sau SA (societăți pe acțiuni), societăţile cooperative au câteva caracteristici prin care se disting net în peisajul economic.

În primul rând, cooperatorii deţin, în societățile cooperative, părţi egale, nu inegale, ca acţionarii din societățile comerciale (SRL sau SA).
Spre exemplu, dacă sunt cinci membri cooperatori, fiecare are câte 20% deținere în cooperativă, nu are unul 10% și altul 30%.

În al doilea rând, cooperatorii sunt în acelaşi timp acţionari şi angajaţi ai cooperativelor. Muncesc, personal (uneori, chiar împreună cu familia), pentru dezvoltarea afacerii. Astfel că aici nu apar fenomene de dezinteres față de mersul „firmei”, cum se întâmplă în restul economiei. Desigur, cooperativele pot avea și angajați externi, ne-membri ai unității, dar în modelul de bază cooperatorul este și lucrător, astfel că e direct interesat de bunul mers al afacerii (!)

În cooperative, decizia este luată în mod colectiv – cu putere egală de vot, dată fiind și participația egală la capital – şi de regulă profiturile sunt împărţite şi reinvestite după un plan bine stabilit. În cele mai multe cazuri, jumătate din câștig se împarte la membri, iar cealaltă jumătate rămâne în cooperativă pentru dezvoltare.

Iar la nivelul uniunilor/asociațiilor cooperatiste (teritoriale sau sectoriale), de principiu, voturile se distribuie în mod egal între cooperativele membre, la fel ca și câștigurile rezultate din administrarea patrimoniului comun și uzufructul rezultat din activitatea comună, asociativă.

Să nu uităm: cooperația este principalul angajator al persoanelor cu dizabilități. Cooperativele dau de lucru, oferă un loc de muncă decent, inclusiv persoanelor care suferă de cecitate sau de alte invalidități grave, pe care – din motive mai mult decât discutabile – celelalte tipuri de firme le resping.

Să nu uităm, de asemenea, că învățământul cooperatist a fost și este principalul (în ultimii ani, chiar singurul) sector în care tinerii învață o meserie concretă – de la coafură/frizerie/cosmetică până la mecatronică, programare IT, mecanică fină sau mecanică auto – în unități cu ateliere și cadre didactice dedicate.

În cooperație, învățământul dual nu se desfășoară „pe hârtie” sau prin declarațiile pompoase ale politicienilor, ci în școli profesionale, licee și facultăți cu dotări de ultimă generație. Și asta nu de ieri – de azi, ci de mai bine de 67 de ani!

Și încă ceva: Dacă vreți să-i vedeți la lucru pe păstrătorii tradițiilor noastre românești, pe creatorii de artizanat autentic, îi găsiți în sistemul cooperatist, mai ales în Cooperația Meșteșugărească.

Din toate aceste motive, considerăm că modelul cooperatist este cel care ar putea salva economia din colaps în eventualitatea unei noi crize la nivel macroeconomic.

Ce este societatea cooperativă

Cooperativa este o asociaţie autonomă de persoane reunite voluntar pentru a răspunde aspiraţiilor şi nevoilor economice, sociale şi culturale, prin intermediul întreprinderilor cu proprietate comună, controlate în mod democratic.

Potrivit paginii oficiale a Alianţei Cooperaţiei Internaţionale, www.ica.coop, aceste asociaţii se bazează pe folosirea forţelor proprii, responsabilitate, democraţie, egalitate, echitate şi solidaritate, iar principiile cooperaţiei sunt: apartenenţa voluntară şi deschisă; controlul democratic al membrilor; participarea la capital a membrilor; autonomie şi independenţă; educaţie, pregătire şi informare; cooperare şi cooperaţie; preocupare faţă de comunitate.

Prima înregistrare – în 1761

Cea mai veche înregistrare a unei cooperative a avut loc la 14 martie 1761 la Fenwick, în Scoţia, unde ţesătorii locali au început să vândă la reducere conţinutul unui sac de fulgi de ovăz.

Prima afacere modernă cooperativă a fost stabilită în 1844, de un grup de circa 28 de artizani care lucrau în fabricile de bumbac din oraşul englez Rochdale. Ţesătorii s-au confruntat cu condiţii de muncă grele şi salarii mici şi nu îşi mai puteau permite preţurile ridicate ale alimentelor şi bunurilor de uz casnic, astfel că au hotărât ca, prin punerea în comun a resurselor lor limitate şi prin colaborare, să acceseze bunurile de bază la un preţ mai mic. Iniţial, au fost disponibile doar patru produse: făină, fulgi de ovăz, zahăr şi unt. Aceşti artizani de la Rochdale sunt consideraţi prototipul societăţii cooperative moderne şi fondatorii Mişcării Cooperatiste.

Cooperația are un miliard de membri la nivel global

În prezent se estimează că sectorul are aproximativ un miliard de membri.

Cooperativele angajează, direct sau indirect, 250 de milioane de oameni din întreaga lume.

Cele mai mari 300 de cooperative din lume au o cifră de afaceri globală estimată la 2,53 trilioane (2.533 de miliarde) de dolari americani, conform datelor Monitorului Mondial de Cooperare.

România: De la „capitaliștii comunismului” la „comuniștii capitalismului”

Societăţile cooperative erau considerate, înainte de 1989, firmele „capitaliste“ ale regimului şi cooperatorii erau priviţi oarecum pieziş pentru independenţa și pentru antreprenoriatul lor. Acum pare să fie invers, sunt un fel de „comunişti“ ai capitalismului pentru că – spre deosebire de acţionari – ei mizează pe drepturi egale între deţinători.

Cooperativele sunt un model de business despre care nu se prea vorbeşte, dar care continuă să-şi demonstreze viabilitatea la peste 130 de ani de la apariţie.

În România funcționează trei mari uniuni naționale cooperatiste:
– Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești, UCECOM, specializată pe producție microindustrială, artizanat și turism. UCECOM este, totodată, administratorul unui amplu sistem de învățământ cooperatist – Colegiul UCECOM și Universitatea ARTIFEX
– Uniunea Națională a Cooperației de Consum, CENTROCOOP, specializată pe administrarea unităților de comerț și turism
– Banca Centrală Cooperatistă – fosta Uniune a Caselor de Credit Cooperatiste, CREDITCOOP, specializată pe servicii financiare, finanțări de proiecte cooperatiste și microcreditare.

Un patrimoniu greu de apărat în fața rechinilor imobiliari

Cooperaţia din România (și nu numai) este moştenitoarea unui patrimoniu de invidiat, pentru simplul motiv că unităţile sale se află aproape exclusiv în zona centrală a fiecărei localităţi – de la satele pierdute prin munţi la marile oraşe ale ţării.

Aşa le-a aşezat istoria. Iar un spaţiu comercial ori de producţie din zona (ultra)centrală aprinde imaginaţia oricărui rechin imobiliar, cu sau fără spate politic.

Au rămas celebre în analele istoriei postdecembriste încercările (ingenioase, de altfel) de naţionalizare a acestui patrimoniu – sau, în loc de „naţionalizare“, a se citi încercările de acaparare a acestui patrimoniu de către puterea politică – din primii ani ai deceniului 2000-2010.

Şi acum, pentru cele mai multe cooperative, problema locativă este extrem de controversată. Clădirile, utilajele, instalațiile și celelalte dotări sunt ale lor, dar terenurile sunt ale statului. Cu toate că dezvoltarea respectivelor unități s-a făcut exclusiv pe spezele cooperatorilor!
„Partidul comunist punea la dispoziţia cooperativei un teren, iar clădirile care găzduiau liniile de producţie erau construite prin eforturile membrilor cooperativei, prin reinvestirea profitului“, explică reprezentanţii sistemului cooperatist.

Ce (n-)a schimbat Revoluţia

„Eram obligaţi să ne deschidem puncte de lucru la parterul blocurilor, aveam anumite norme de export, nu conta dacă ieşeam pe pierdere sau nu“, îşi amintesc cooperatorii.

De asemenea, în ciuda percepţiei exterioare, pornirile capitaliste nu au fost neapărat hulite: „Erau în aceste bresle câţiva oameni inteligenţi, cu gândire antreprenorială, care înfiinţaseră un fond central de finanţare la nivel naţional, complet independent de stat“.

Aşa se face că, în realitate, Revoluţia nu a adus aproape nicio schimbare în structura cooperativelor – nici nu avea cum, pentru că această structură, această categorie (micro)economică nu a fost „inventată“ de comunişti, ci a apărut cu mai bine de 130 de ani în urmă.

„Modul nostru de organizare nu s-a modificat. Schimbări… au fost unele, dar numai în privinţa volumului comenzilor şi a tipului materiilor prime, nu a structurii. Acum, totul e la nivel micro faţă de atunci. Gândiţi-vă că înainte de Revoluţie eram 1.800 de oameni, 800 lucrau la domiciliu, restul în secţii. Acum avem 36 de membri cooperatori“, îşi aminteşte oficialul unei cunoscute societăți cooperative din Capitală.

„Nu am luat nici cinci bănuţi de la bănci”

„Nu am luat nici cinci bănuţi de la bănci vreodată. Avem un depozit constant de care ne folosim în situaţiile mai grele, însă de credite nici nu vorbim. Câteodată, lucrurile merg foarte bine, altă dată ne descurcăm de pe o zi pe alta“, precizează cooperatorul.

De ce e preferabilă o cooperativă? Este o formă de organizare foarte bună, chiar dacă mulţi au greşit şi şi-au bătut joc, distrugând tot după ’90.

„Faţă de alt tip de firme, pe noi ne frige doar treaba cu preţurile. La noi, totul este cu acte. În schimb, concurenţii angajează la negru, nu-şi plătesc taxele…“ De altfel, cooperatorii nu-şi explică de ce nu este mai populară această formă de organizare, pentru că „este cea mai corectă, fiecare primeşte cât munceşte, în funcţie de ce munceşte. De-aia la noi nimeni nu face vreodată greve“.

Iată cum a sintetizat preşedintele UCECOM, Sevastiţa Grigorescu, situaţia cooperatorilor: „În comunism eram trataţi ca nişte capitalişti, astăzi – în capitalism – suntem văzuţi ca nişte comunişti“.

Menţionăm că România s-a aflat, în anii 1800, printre fondatorii mişcării cooperatiste internaţionale.

REVISTA PATRONATELOR, care militează pentru asociere în business și nu numai, este un susținător declarat al mișcării cooperatiste, considerând cooperația ca fiind modelul economic al viitorului.
LA MULȚI ANI, cooperatorilor!

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

VIDEO | O altă dezbatere pe tema crizei din Ucraina

În cadrul unei dezbateri de miercuri seara de la televiziunea Global News, intitulată ”Mai este Ucraina sprijinită de Occident”, moderatorul Calistrat Atudorei a pus...

Globalworth o numește pe Ema Iftimie Managing Director pentru România

Globalworth, cel mai mare investitor de birouri din Europa Centrală și de Est (CEE), anunță numirea Emei Iftimie în funcția de Managing Director pentru...

Safetech Innovations raportează o cifră de afaceri de 20,1 milioane de lei la nivel individual și un profit net de 5,9 milioane de lei...

Safetech Innovations (BVB: SAFE), companie românească de securitate cibernetică listată la Bursa de Valori București, cu birouri în București, Londra și Abu Dhabi, raportează,...

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc Vicepreședinte People & Organisation

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc în poziția de Vicepreședinte People & Organisation, în contextul în care...

Mureș City Logistics atinge un grad de ocupare de 100% după semnarea cu gigantul din industria auto EKR

Elektrokontakt România (EKR), subsidiară a ELEKTROKONTAKT GMBH, este noul chiriaș în Mureș City Logistics, cel mai modern proiect industrial din zona Mureș. Această tranzacție...

Mediul privat și reprezentanți ai statului au dezbătut despre viitorul comerțului electronic din România

Miercuri, 18 octombrie 2023, reprezentanți ai Guvernului, lideri și specialiști din industrie au abordat tema impactului pozitiv adus de sectorul de comerț electronic în...