1.2 C
București
miercuri, 19 februarie, 2025

TOPUL SALARIILOR: În luna mai 2019, majoritatea veniturilor au scăzut. Maximele au coborât sub 7.000 de lei, minimele – sub 2.000

Dată:

În luna mai, 40 de sectoare din 63 au consemnat scăderi ale salariului mediu pe ramură față de aprilie, media generală pe economie având un minus de 0,4%. Trei sectoare au salarii medii de peste 6.000 de lei, dar sub pragul de 7.000 de lei depășit în martie, iar în coada clasamentului se găsesc trei sectoare cu mai puțin de 2.000 de lei net lunar, arată statisticile oficiale analizate de REVISTA PATRONATELOR.

Topul salariilor este dominat, în continuare, de sectorul Servicii în tehnologia informației, cu 6.946 de lei net (în scădere, în luna mai cu 3,4% față de aprilie), urmat de Extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu 6.653 de lei net (+19,2%), și de Intermedierile financiare, cu 6.105 lei net (-0,7%).

Clasamentul este continuat de un grup de cinci sectoare cu salarii cuprinse între 5.000 și 6.000 de lei (Cocserii, rafinării, Telecomunicații, Asigurări, Activități anexe extracției și Transporturi aeriene), aproape toate fiind în scădere în luna mai față de aprilie 2019.

În partea de jos a clasamentului se regăsesc trei sectoare care încă n-au depășit pragul de 2.000 de lei: Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.782 de lei – cel mai mic din economie, în scădere cu 0,2%), Hoteluri-restaurante (1.794 de lei, în scădere cu 1,7%) și Fabricarea de mobilă (1.959 de lei, în creștere cu 2,7%).

Mediul pe economie – afectat și de tăieri, și de scumpiri

„În luna mai 2019, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.078 de lei, cu 0,5% mai mic decât în luna aprilie 2019. Iar câştigul salarial mediu nominal net a fost de 3.101 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 14 lei (-0,4%)”, arată un comunicat transmis luni de Instirutul Național de Statistică – INS.

Indicele câştigului salarial real, adică evoluția venitului ajustată cu inflația, a fost de 99,1% pentru luna mai 2019 faţă de luna precedentă.

Altfel spus, pe lângă scăderea nominală de 0,4% salariul mediu a fost afectat și de scumpirile din luna mai (în medie cu 0,5%), reculul total fiind de aproape un punct procentual.

„Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,2%”, a mai comunicat INS.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 213,5%, cu 1,9 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2019.

Explicația INS: Scăderile din mai vin după primele de Paște din aprilie

„În luna mai 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna aprilie 2019 de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare)”, se arată în comunicatul INS.

De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna mai au fost mai mici comparativ cu luna precedentă „ca urmare a nerealizărilor de producţie ori încasărilor mai mici (în funcţie de contracte/proiecte), sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”.

Potrivit INS, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:
– cu 17,8% în activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, cu 17,1% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 16,2% în extracţia minereurilor metalifere;
– între 5% şi 12,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor mijloace de transport, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice;
– între 3% şi 4% în repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:
– cu 19,2% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
– între 2,5% şi 7,5% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea de mobilă.

„În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: învăţământ (+2,6%), administraţie publică (+1,4%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+0,5%)”, a mai comunicat INS.

În terminologia statisticienilor:
Câştigul salarial nominal net „se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj”
Câştigul salarial mediu brut lunar „se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor”
Câștigul salarial real „este calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum”.

TOPUL SALARIILOR din luna mai 2019 și evoluția față de aprilie
Domeniu Salariul net Evoluție
Servicii în tehnologia informaţiei 6.946 -3,4%
Extracţia petrolului brut şi a gazelor 6.653 +19,2%
Intermedieri financiare, cu excepţia asigurărilor 6.105 +0,7%
Cocserii, rafinării 5.602 -12,1%
Telecomunicaţii 5.585 -3,5%
Asigurări, reasigurări, fonduri de pensii 5.485 -17,1%
Activităţi de servicii anexe extracţiei 5.396 +3,4%
Transporturi aeriene 5.297 -0,1%
Administraţie publică şi apărare 4.792 +1,4%
Activităţi de editare 4.777 -2%
Industria extractivă 4.660 +9,1%
Fabricarea produselor din tutun 4.637 +1,6%
Cercetare-dezvoltare 4.589 +1,5%
Energie electrică şi termică, gaze 4.184 -8,9%
Telecomunicaţii 4.081 -5,7%
Extracţia cărbunelui 3.969 +7,5%
Activităţi auxiliare intermedierilor financiare 3.873 -17,8%
Sănătate şi asistenţă socială 3.771 +0,5%
Depozitare, logistică 3.759 -3,3%
Producţie cinema, video, TV 3.710 -3%
Fabricarea produselor farmaceutice 3.492 -7,7%
Industria metalurgică 3.432 -0,2%
Fabricarea altor mijloace de transport 3.427 -5,7%
Învăţământ 3.411 +2,6%
Fabricarea calculatoarelor 3.334 +5,5%
Extracţia minereurilor metalifere 3.299 -16,2%
Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a 3.264 -3,7%
Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 3.218 +1,9%
Fabricarea autovehiculelor 3.197 -1,9%
Transporturi pe apă 3.133 -2,9%
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 3.104 -5.2%
MEDIA GENARALĂ PE ECONOMIE 3.101 -0,4%
Fabricarea băuturilor 3.052 +0,2%
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 3.022 +1,8%
Construcţii 2.891 -0,6%
Industria construcţiilor metalice 2.832 +0,1%
Silvicultură şi exploatare forestieră 2.830 -3%
Media generală pe industrie 2.787 -0,8%
Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor 2.733 -3.9%
Tranzacţii imobiliare 2.712 -2,8%
Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 2.708 0.0%
Captarea, tratarea şi distribuţia apei 2.704 -0,9%
Fabricarea echipamentelor  electrice 2.691 0.0%
Spectacole, culturale şi recreative 2.685 -2,5%
Colectarea şi epurarea apelor uzate 2.684 -1,6%
Industria prelucrătoare 2.673 -0,7%
Comerț 2.622 +0,2%
Alte activităţi extractive 2.611 -2,8%
Tipografii 2.545 -1,7%
Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 2.517 -0,2%
Agricultură, silvicultură şi pescuit 2.353 -2,3%
Servicii administrative şi servicii suport 2.327 -1,9%
Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 2.190 -1,9%
Fabricarea produselor textile 2.175 -0,8%
Salubritate 2.136 -3,3%
Activităţi de poştă şi de curier 2.134 -1%
Industria alimentară 2.100 +0,6%
Prelucrarea lemnului 2.098 +0,4%
Alte activităţi industriale 2.051 -0,1%
Marochinărie 2.041 +1,6%
Alte activităţi de servicii 2.038 -1,5%
Fabricarea de mobilă 1.959 +2,7%
Hoteluri şi restaurante 1.794 -1,7%
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 1.782 -0,2%

SURSA: Institutul Național de Statistică, date prelucrate de REVISTA PATRONATELOR

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.