-4.9 C
București
joi, 13 februarie, 2025

Motive, riscuri și efecte cauzatoare de moarte în presa economică: Sunt mai mulți PR-iști decât jurnaliști

Dată:

Pentru prima dată în istoria presei economice – românești, dar foarte probabil și europene sau chiar globale – numărul persoanelor ocupate în Public Relations (PR), al intermedierilor în comunicare, este mai mare decât al jurnaliștilor cu profil economic – al specialiștilor în transmiterea directă, organizată și verificată a informațiilor. Lucru care ar putea avea efecte devastatoare în piața comunicării de business și nu numai.

Până nu demult, la un eveniment mai mult sau mai puțin important participau câțiva PR-iști și o droaie de jurnaliști care mai de care mai specializat și mai priceput în domeniu. În ultima perioadă, însă, raportul s-a inversat: România are mai mulți PR-iști decât jurnaliști economici (!!)

O statistică recentă și care poate fi oricând verificată arată că peste 300 de oameni sunt în PR, din care mai mult de 80 doar la ministere și instituții publice, iar de cealaltă parte sunt sub 200 de jurnaliști economici. În plus, sunt de aproape două ori mai multe companii de PR decât redacții cu preocupări economice.

În ziua de azi, la o conferință de presă pe teme economice abia dacă se adună 10 participanți în sală (jurnaliștii), lucru remarcat de multe ori chiar de către vorbitorii de la prezidiu. Există evenimente în care jurnaliștii din sală sunt mai puțini chiar și decât vorbitorii sau decât cei tocmiți să le aducă microfonul, jurnaliștilor, pentru intrebări.

Pentru că n-am văzut până acum să fi constatat cineva din presa economică acest fenomen, mă aventurez într-o explicație a cauzelor și efectelor sale.

Cauze:
– Tot mai mulți jurnaliști economici au sărit „pârleazul” (vreo 5 numai în ultimele două luni) și lucrează acum în PR
– În presa economică se angajează tot mai puțini nou-veniți; în cele mai bune cazuri, se transferă oameni de la o redacție la alta
– Bugetele de comunicare, înloc să ajungă direct la redacții, sunt mai întâi filtrate de firmele de PR, care, pe de-o parte, le iau banii advertizorilor, iar de cealaltă parte pretind presei să le publice gratuit comunicările
– Chiar statul, în comunicările sale, nu mai lansează nimic – absolut nimic! – în regim de publicitate, pretinzând presei acreditate să publice gratuit anunțuri care altfel sunt pură reclamă
– Tot publicând gratuități și cu tot mai puține resurse financiare dintr-o publicitate sugrumată de PR, redacțiile nu mai au bani nici pentru simpla supraviețuire
– Duse cu zăhărelul înscrierii ipotetice într-un buget viitor de comunicare, redacțiile au fost oarecum nevoite să continue această publicare gratuită a unor anunțuri care trebuiau plătite, lucru care secătuiește atât bugetele, cât și puterea de negociere a unor contracte.

Efecte:
– Primul și cel mai grav efect va fi resimțit chiar de către advertizori, care au nevoie de o comunicare profesională, verficată, credibilă – aceștia au tot mai puțini interlocutori în presa economică, având în schimb „interlocutori” (a se citi intermediari) din PR, care le flutură iluzia unei diseminări mai eficiente a mesajelor promoționale /ne-jurnalistice
– Atenție la comunicarea bancară! Pentru bănci, cel mai important activ este reputația, dată de diseminarea corectă și bine organizată a tuturor informațiilor care se referă la activitatea lor; în lipsa – tot mai acută – a unei comunicări profesionale, jurnalistice, băncile se expun celorlalte surse publice, care nu dau doi bani pe preocuparea bancherilor de a fi percepuți corect
– Dificultatea tot mai mare de a disemina informații corecte și verificate îi lasă pe advertizori nu doar la cheremul PR-iștilor, ci mai ales în brațele unei social-media care nu-și pune problema corectitudinii, verificării sau cel puțin a acurateței mesajelor
– În timp ce companiile de PR stau călare pe bugete tot mai grase (și, firesc, se îngrașă ele însele) fără a aduce vreo plusvaloare notabilă, companiile de presă slăbesc cronic și s-a ajuns deja în situația în care, din cauza rahitismului, aproape că nu mai sunt capabile să-și îndeplinescă menirea
– Toate acestea pot duce (mai curând decât ne așteptăm) la o situație distopică în care deși sunt multe de spus în economie nu va mai avea cine să mențină vocea rațiunii.

Astfel că sunt probabil deranjante, dar inevitabile:
1. O întrebare pentru PR-iști: Nu credeți că s-a ajuns prea departe cu solicitările Dumneavoastră către presa economică de a publica gratuit toate comunicările, inclusiv pe cele promoționale?
2. O întrebare pentru advertizori: Nu credeți că s-a ajuns prea departe cu promisiunile PR-iștilor pe care i-ați angajat pentru ca presa economică să vă publice gratuit toate comunicările, inclusiv pe cele promoționale?

Pentru cei care se vor grăbi să aprecieze că avertismentul de mai sus este scris dintr-un interes material, reamintim că REVISTA PATRONATELOR publică oricum gratuit și necondiționat comunicatele asociațiilor de business, deci nu putem fi acuzați că îi certăm pe distinșii PR-iști sau – cu atât mai puțin – pe distinșii advertizori pentru faptul că, eventual, nu ne susțin financiar.

Una este să accepți publicarea gratuită a unui comunicat promoțional, iar simultan să vezi reclamă (plătită, în alte locuri) cu același serviciu/produs publicat pe alte platforme, cu totul altceva este să mergi la nesfârșit în această manieră.

La o simplă căutare pe cea mai sigură sursă – Ministerul Finanțelor – se poate observa că în timp ce companiile de presă sunt pe pierderi (cel puțin în anii 2016-2017), companiile de PR raportează profituri nesperate.

Dacă nici acest argument nu îi pune în alertă deopotrivă pe publisheri, pe advertizori și pe PR-iști, atunci nici ce am semnalat mai sus nu își are rostul. Verificați, însă că s-ar putea să avem, deși nu ne-am dori nici unii dintre noi, dreptate. Cu consecințe devastatoare!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.

Măsuri fiscale și legislative recente: Provocări și schimbări pentru economia României

În ultimele luni, România a adoptat o serie de măsuri fiscale și legislative cu scopul de a sprijini sustenabilitatea financiară a statului și de a răspunde provocărilor economice interne și externe. Aceste schimbări vizează o gamă largă de sectoare, de la impozitarea băncilor și microîntreprinderilor, până la accize și reglementări privind TVA-ul.

Piața Muncii în România: Provocări și Perspective

România se confruntă cu o dinamică intensă pe piața muncii, iar factorii economici, demografici și tehnologici dictează direcția în care aceasta evoluează. Cum afectează aceste schimbări angajatorii și candidații? Care sunt soluțiile pentru viitor? Hai să analizăm împreună!