11.6 C
București
duminică, 20 aprilie, 2025

Rușinea infrastructurii românești! România anului 2019 mai are încă 13 kilometri de Drumuri NAȚIONALE de PĂMÂNT!

Dată:

Urmăresc de mai bine de 20 de ani starea drumurilor și tot de atâta vreme sper ca această rușine să se șteargă, în vreun fel, măcar din statistici. Iacătă, n-a fost să fie: România are și acum un tronson de 13 kilometri de drumuri NAȚIONALE care nu sunt – cum ar veni – neîngrijite, (ne)pietruite sau „prost asfaltate”, ci sunt pur și simplu Drumuri NAȚIONALE de PĂMÂNT! Spre oripilarea mea, aflu din cea mai recentă raportare, la zi, a Institutului Național de Statistică (INS), că acum sunt tot 13 kilometri de DN-uri de PĂMÂNT, ca și în anii trecuți! Cât de JEGOȘI pot fi oficialii (i)resonsabili ca să lase ani peste ani treaba asta nerezolvată??

În urmă cu mai mulți (să zicem 5-6) ani, am descoperit în statisticile oficiale o maximă ciudățenie: raportările INS arătau un număr, o cifră POZITIVĂ la intersecția datelor despre Drumuri Naționale cu cele despre Drumuri de PĂMÂNT. Adică reieșea de-acolo că am avea (pe vremea aceea) 17 kilometri de – atenție! – Drumuri Naționale DE PĂMÂNT. Nu „pietruite”, nu „acoperite cu asfalt ușor”, ci foarte clar DE PĂMÂNT…

Am trimis o solicitare pentru lămuriri la INS, iar INS mi-a răspuns prompt despre ce tronsoane este vorba (cel mai mare tronson era în județul Giurgiu și alte două erau în județele Argeș și, parcă, Neamț).
Absolut halucinant! Deci acele tronsoane chiar există, România chiar are DRUMURI NAȚIONALE DE PĂMÂNT – aveam să constat cu acea ocazie.

Automat, mă urc în mașina redacției (pe atunci, ADEVĂRUL) cu fotograful Marian Iliescu și, încă îndoit – încă sceptic, chiar dacă în mână aveam răspunsul negru/alb de la INS -, încă stresat de posibila (im)posibilitate că aș putea da peste un DRUM NAȚIONAL DE PĂMÂNT… În fine, mergem la fața locului – o echipă serioasă de documentare.

Nu mai detaliez, de la fața locului ne iese un (foto)reportaj cum rar ne-a mai fost dat să realizăm până atunci: tot ce aflasem din redacție ni se confirma, la metru/milimetru, exact acolo!

După asta a trecut un an. Obiceiul meu de a ține o agendă m-a ajutat (și) atunci, în anul următor, în sensul că am găsit oportunitatea de a vedea ce s-a întâmplat ulterior, în același loc prin care am trecut cu atât de mult timp în urmă.

Surpriză sau nu, după un an am găsit, în același loc, același „Drum Național” DE PĂMÂNT! De data asta, am vorbit și cu localnicii, mi s-au revelat mai multe lucruri – reportajul cel nou mi-a ieșit mai „rotund”, mai complet. DUPĂ UN AN, în care statisticile oficiale arătau că 17 kilometri de șosele din România au statut de DRUM NAȚIONAL (!!)

Mno, din cauze care nu-mi sunt clare, în următorii ani n-am mai urmărit „la firul ierbii” (la fața locului) ce s-a întâmplat cu acei 17 kilometri de – repet – Drum Național DE PĂMÂNT. Dar acuma mă uit și cu adevărat nu-mi vine să cred: Pe statistica oficială de azi privind „Lungimea căilor de transport” apar tot cifre POZITIVE menționând Drumuri NAȚIONALE de PĂMÂNT!

Ca și în ultimii ani, la intersecția datelor din tabelul oficial – Drumuri Naționale / Drumuri de Pământ – apare o cifră POZITIVĂ, fir-aș al naibii: 13! Adică România are 13 kilometri de Drum Național de PĂMÂNT!

Acum, ca și în urmă cu niște ani, îmi vine mai mult decât greu să cred că datele astea sunt adevărate! Aș prefera să mi se transmită că s-au strecurat niște „erori statistice”, că de fapt alea – Drumurile alea „Naționale” – sunt măcar pietruite, că cei 13 kilometri nu sunt, totuși, DE PĂMÂNT!

Ei bine, nu-i așa, oameni buni! Statistica oficială este neiertătoare: România are, acum, 13 kilometri de Drumuri Naționale DE PĂMÂNT!
La care se adaugă 149 de kilometri de Drumuri Naționale PIETRUITE.

Pe care, ca șofer sau ca proprietar de mașină, dacă circuli fără rovinietă, plătești și amendă!

Este RUȘINEA INFRASTRUCTURII ROMÂNEȘTI!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.