16 C
București
luni, 24 martie, 2025

STUDIU: Nevoia de investiții este uriașă, dar firmele n-au bani. De unde se finanțează companiile și ce bariere le stau în calea către credite

Dată:

În contextul unei nevoi acute de investiții, firmele preferă surse alternative de finanțare cum ar fi autofinanțarea, creditul furnizor, credit intra-grup și împrumuturile de la acționari, arată un studiu al companiei de consultanță financiară PwC, prezentat într-o conferință organizată vineri, la București, de Asociația Română a Băncilor. Analiza mai arată și ce bariere stau în calea firmelor către creditele bancare.

Din analiza structurii Produsului Intern Brut (PIB), se remarcă faptul că în ultimii 10 ani rolul investițiilor în creșterea economică a fost în scădere cu 10 puncte procentuale.

„România are una dintre cele mai scăzute activități de investiții din UE: doar 68% dintre firme au investit în 2018, comparativ cu 87% la nivelul UE”, arată autorii studiului.

De ce este dificilă accesarea creditelor bancare

„Raportul între creditul comercial și creditul financiar este de aproximativ 3:1, ceea ce crește riscul de blocaj financiar”, atenționează PwC.
Potrivit analizei, accesarea finanțării bancare se dovedește a fi dificilă, în contextul în care firmele se confruntă cu următoarele probleme:
1. Insuficiența garanțiilor eligibile
2. Lipsa de know-how pentru a structura proiecte viabile din punct de vedere financiar
3. Subcapitalizarea companiilor
4. Birocrație, proceduri excesive de obținere a fondurilor UE
5. Nivel scăzut de educație financiară.

Grafic: De unde se finanțează firmele


BARIERELE DIN CALEA CREDITĂRII

Prezentăm, în continuare, barierele cu care se confruntă firmele în accesarea creditelor bancare, așa cum sunt descrise în cadrul analizei PwC.

Cadrul legislativ impredictibil
– În ultimii 5 ani, impredictibilitatea cadrului legislativ bancar s-a accelerat prin creșterea recurentă, de la an la an a numărului de legi și regulamente adoptate (aproximativ 50 de legi noi în perioada 2014-2018)
– Introducerea unei taxe pe activele bancare (Capitolul 4 din Ordonanța de urgență nr. 114/2018) la finalul anului 2018 influențează negativ activitatea de creditare având de asemenea implicații asupra sistemului financiar și dezvoltării economiei
– Respingerea de către Curtea Constituțională a setului de legi care prevedeau plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de împrumut și plafonarea sumelor ce pot fi cerute de recuperatorii de creanțe, la doar 2 luni după aprobare, confirmă volatilitatea sistemului legislativ din România și riscul crescut perceput de către investitori.
Nivelul redus de automatizare și digitalizare
– Lipsa unei strategii de digitalizare
– Lipsa educației digitale în rândul populației și mediului de afaceri
– Infrastructură tehnologică neuniformizată între mediul urban și rural
– Lipsa convențiilor între mediul public și privat în ceea ce privește realizarea unor baze comune de date
– Lipsa unui sistem integrat de identificare, autentificare și semnătură digitală, a unui sistem electronic centralizat de procesare a popririlor
– Mecanisme de creditare complexe.
Nivelul scăzut de educație financiară
– România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește educația financiară  În clasamentul global, România ocupă locul 124 din 143, la egalitate cu Sudan, Uzbekistan, Honduras
– 21% din antreprenori îl consideră un obstacol în dezvoltarea afacerii
– Românii nu accesează sursele de informare potrivite.
Costurile creditării
– Barierele menționate mai sus pun presiune pe costul creditului, influențând negativ costul riscului și cheltuielile operaționale
– Din analiza principalilor indicatori ROA, ROE, raportul cost/venit observăm că profitabilitatea sistemului bancar din România este doar marginal superioară mediei UE, dar semnificativ mai mică decât în țările din Europa Centrală și de Est.

Piața de capital, procent nesemnificativ în finanțarea firmelor

Finanțarea prin piața de capital se realizează fie prin intermediul pieței reglementate (bursa de valori) fie prin plasamente efectuate de către fondurile de investiții („private equity” sau „„venture capital”).

„Comparativ cu alte state europene, în România, piața de capital nu deține un procent semnificativ în finanțarea companiilor”, arată autorii studiului.

Mai mult, „din analiza distribuției activelor în cadrul sectorului financiar din România, se observă faptul că instituțiile de credit dețin o pondere semnificativă”. Prin urmare, „creditul bancar reprezintă alternativa viabilă în ceea ce privește finanțarea investițiilor”, mai arată analiza prezentată de PwC.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.