33.1 C
București
sâmbătă, 22 iunie, 2024

Lista Rușinii cu importurile României: brânză, caș, ceapă, praz, roșii, cartofi, lână, grâu, mere, gutui, porumb, apă minerală…

Dată:

Produse tradiționale românești – ca brânza, cașul, prazul, lâna, cartofii și apele minerale, dar și porumbul și grâul – apar pe locuri de frunte în lista IMPORTURILOR României, cu achiziții de ordinul milioanelor de euro în primul trimestru din 2019, reiese din statisticile oficiale analizate de REVISTA PATRONATELOR.

Departamentul de Comerț Exterior din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a publicat un buletin informativ cuprinzând o listă cu produse achiziționate din import și o listă cu produse livrate la export în trimestrul I 2019. REVISTA PATRONATELOR a extras produsele agroalimentare din aceste liste, iar surprizele nu sunt deloc puține și, mai ales, nu sunt deloc lăudabile pentru o țară cu potențialul agricol al României.

Lista Rușinii cu importurile agricole

Dacă la categoria exporturi stăm bine cu cerealele (brute, din păcate), animalele vii, uleiurile comestibile sau dulciurile, la importuri putem creiona chiar o listă a rușinii din acest punct de vedere.

Iată câteva exemple:
Brânzeturi și cașuri – locul 73 în topul importurilor – 21.535 de tone, în valoare de 65,8 milioane de euro, în creștere cu 12,9% în trimestrul I 2019 față de trimestrul I 2018
Grâu și meslin (amestec de grâu cu secară în proporție 2/1) – locul 133 în top – 197.183 de tone, în valoare de 40,8 milioane de euro, în creștere cu, atenție, 89,9%!
Porumb – locul 69 în top – 173.172 de tone, în valoare de 68 de milioane de euro, în creștere cu 17,7%
Lână, păr fin sau grosier de animale, cardate sau pieptănate – locul 142 în top – 2.627 de tone, în valoare de 37,1 milioane de euro, în creștere cu 3,02%
Tomate în stare proaspătă sau refrigerate – locul 157 în top –  25.590 de tone, în valoare de 34,3 milioane de euro, în creștere cu 10,87%
Lapte și smântână neconcentrate, fără adaos de zahăr – locul 206 în top – 52.771 de tone, în valoare de 23,5 milioane de euro, în scădere cu 12,1%
Ape, inclusiv ape minerale și ape gazoase care au zahăr – locul 220 în top – 30.973 de tone, în valoare de 22 de milioane de euro, în creștere cu 17,1%
Cartofi în stare proaspătă sau refrigerați – locul 227 în top – 65.564 de tone, în valoare de 21,6 milioane de euro, în creștere cu, atenție, 132,2%!
Ceapă, ceapă franțuzească, usturoi, praz și alte legume aliacee – locul 233 în top – 39.029 de tone, în valoare de 21 de milioane de euro, în creștere cu, atenție, 141,6%!
Mere, pere și gutui proaspete – locul 243 în top – 46.381 de tone, în valoare de 20,1 milioane de euro, în scădere cu 28,1%.

România importă, de asemenea, și ouă, dar acestea nu apar în lista Departamentului de Comerț Exterior, citată de noi mai sus. În schimb, ANSVSA a dezvăluit involuntar importurile de ouă, anunțând că a găsit o serie de nereguli la importatori.

Abia acum se vede magnitudinea deficitului comercial agro-alimentar

Revenind la documentul Departamentului de Comerț Exterior, menționăm că pe acea listă se mai găsesc – la importuri – produse precum carnea de porc și de pasăre, biscuiții și produsele de patiserie, semințele de floarea-soarelui, zahărul (desigur, pe fondul închiderii fabricilor noastre de profil), preparatele și conservele de pește.

De menționat este și că, în afara grâului, porumbului și apelor minerale, aceste produse din Lista Rușinii de mai sus nu apar și la exporturi, lucru care relevă magnitudinea deficitului comercial pe care îl înregistrăm în sectorul agro-alimentar.

Bineînțeles, România – ca orice țară est-europeană – importă produse exotice pe care nu le cultivă aici, ca bananele, cafeaua și fructele citrice, listate și ele cu cantitățile și valorile respective în buletinul informativ al Departamentului de Comerț Exterior.

De ce importăm atât de multă mâncare

Despre România se spune oficial că este „o țară eminamente agricolă”, cu un potențial de producție capabil să hrănească cel puțin 50 de milioane de persoane. Adică, de aproape trei ori mai mult decât populația locală.
Iată, însă, că realitatea statistică relevă o țară eminamente importatoare, cu ponderi de peste 60% ale importurilor în consumul local la aproape toate categoriile de alimente. Și aici nu vorbim despre produse exotice (cafea, citrice, dulciuri de notorietate mondială etc.), ci de cele mai banale sortimente – de la legume și fructe până la brânză, cartofi, ceapă, tomate și chiar ape minerale.

Întrebarea nu este de ce importăm mâncare (ca orice altă țară de pe planetă), ci de ce importăm atât de multă mâncare, mai ales în raport cu potențialul nostru agricol.

Cauze ar fi mai multe. Le enumerăm din nou, în continuare, pe cele mai relevante:
– Capacitățile de stocare pe termen lung (de exemplu, din toamnă până în primăvară), în depozite frigorifice sau cel puțin cu atmosferă controlată, sunt atât de mici încât nu pot reține mai mult de o treime din recolte. Suntem, astfel, nevoiți să vindem produsele agricole imediat după recoltare, la prețuri derizorii, în loc să le depozităm și să le valorificăm – la prețul corect – în iarnă și în primăvară;
– Subvențiile primite de agricultori sunt, în România, net inferioare celor din Uniunea Europeană, lucru care duce la incapacitatea românilor de a concura onest cu ceilalți europeni, chiar pe piața românească;
– Prețurile mici, marketingul intensiv, cantitățile suficiente la livrare și calitatea prezentării – susținute puternic în statele de unde importăm – îi determină pe comercianții mai mici și mai mari de la noi să prefere alimentele din import în detrimentul celor românești;
– Condițiile drastice de calitate și de cantitate, impuse (pe bună dreptate, dar uneori exagerat) de către marii retaileri, reduc până spre zero accesul producătorilor români în supermarketurile din România;
– Ca element de noutate, chiar și locuitorii din mediul rural se aprovizionează cu alimente din import, din hipermarketurile de la oraș, iar marile lanțuri de retail se extind agresiv către zonele rurale.

Vestea bună este că în ultimii ani au apărut o serie de asocieri ale agricultorilor români, atât la nivelul producției, cât și la nivelul punerii pe piață. Iar marii retaileri au arătat o deschidere generoasă către aceste asocieri, inițiind programe de sprijin pentru ameliorarea calității și chiar rezervând, în magazinele lor, spații destinate special produselor recoltate din România.

Deocamdată, importurile noastre de mâncare cresc și iar cresc, mai ales în primele 3-4 luni din an, când producția locală este natural zero, iar depozitele locale sunt – nenatural, de data asta – și puține, și goale.

DOCUMENT
Buletinul informativ privind comerțul internațional al României din trimestrul I 2019, publicat de Departamentul de Comerț Exterior, poate fi descărcat de AICI

2 COMENTARII

  1. La cauze as adauga si lipsa campaniilor si a programelor de sustinere a consumului de produse autohtone. In plus, educatia consumatorului roman care face multe achizitii fara discernamant, respingand implicit si de multe ori nejustificat produsele romanesti, ar trebui sa devina o prioritate si pentru patronate, si pentru guverne, si pentru antreprenorii in cauza. As vrea sa vad o revigorare a pietelor sau a punctelor de vanzare a legumelor si fructelor de provenienta autohtona. Mai mult, obligarea vanzatorilor din piete de a certifica provenineta produselor si de a marca exact originea cred ca ar fi o masura necesara. Altfel, analiza este foarte buna, felicitari!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

VIDEO | O altă dezbatere pe tema crizei din Ucraina

În cadrul unei dezbateri de miercuri seara de la televiziunea Global News, intitulată ”Mai este Ucraina sprijinită de Occident”, moderatorul Calistrat Atudorei a pus...

Globalworth o numește pe Ema Iftimie Managing Director pentru România

Globalworth, cel mai mare investitor de birouri din Europa Centrală și de Est (CEE), anunță numirea Emei Iftimie în funcția de Managing Director pentru...

Safetech Innovations raportează o cifră de afaceri de 20,1 milioane de lei la nivel individual și un profit net de 5,9 milioane de lei...

Safetech Innovations (BVB: SAFE), companie românească de securitate cibernetică listată la Bursa de Valori București, cu birouri în București, Londra și Abu Dhabi, raportează,...

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc Vicepreședinte People & Organisation

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc în poziția de Vicepreședinte People & Organisation, în contextul în care...

Mureș City Logistics atinge un grad de ocupare de 100% după semnarea cu gigantul din industria auto EKR

Elektrokontakt România (EKR), subsidiară a ELEKTROKONTAKT GMBH, este noul chiriaș în Mureș City Logistics, cel mai modern proiect industrial din zona Mureș. Această tranzacție...

Mediul privat și reprezentanți ai statului au dezbătut despre viitorul comerțului electronic din România

Miercuri, 18 octombrie 2023, reprezentanți ai Guvernului, lideri și specialiști din industrie au abordat tema impactului pozitiv adus de sectorul de comerț electronic în...