În anul 1954, Adunarea Generală a ONU a recomandat instituirea Zilei Internaționale a Copilului, serbată de atunci, an de an, la 1 Iunie.
Cu prilejul acestei sărbători, Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat următoarele date statistice:
- La 1 ianuarie 2019, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 4.143.800, în scădere cu 53.100 comparativ cu anul anterior;
- Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2019, de 18,7%, în scădere faţă de anii anteriori;
- Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost 1.057 de băieţi la 1.000 de fete;
- În anul 2018 s-au născut 190.230 de copii;
- În anul 2018, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 35,1 născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani);
- Cele mai ridicate rate ale natalităţii înregistrate în anul 2018, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,6 născuţi-vii la 1.000 de locuitori), Nord-Vest (9,3‰) și Centru (9,2‰), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,7 născuţi-vii la 1.000 de locuitori) și Sud-Vest Oltenia (7,6‰);
- La începutul anului şcolar 2018/2019, populaţia şcolară era de 3.547.340, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7.020 de unităţi şi 234.600 de cadre didactice;
- Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 547.300, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1.653.700, iar al celor din învăţământul liceal de 629.800;
- Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 72%;
- Din numărul total de elevi înscrişi, 2.278.460 frecventau şcoala la forma de învăţământ de zi.
În terminologia statisticienilor:
– Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Altfel spus, populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora; „a nu se confunda populaţia după domiciliu cu populaţia rezidentă”, atenționează INS
– Raportul de masculinitate se obţine împărţind numărul băieţilor la numărul fetelor, având semnificaţia de număr de băieţi la 1.000 de fete
– Numărul născuţilor-vii se referă la născuţii-vii ai căror mame aveau domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România
– Populaţia şcolară include – Conform ISCED 2011, Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei – numărul copiilor din învăţământul antepreşcolar (creşele), pe lângă învăţământul: preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, iar în învăţământul superior pe lângă studenţii de licenţă sunt incluşi şi cursanţii din învăţământul universitar de master, de doctorat, învăţământul postuniversitar şi de la programele postdoctorale.
