5.1 C
București
joi, 30 aprilie, 2026

Transportatorii români vor putea angaja șoferi profesioniști și din afara UE. Patronatul UNTRR salută măsura MT de deschidere a pieței

Dată:

Ministerul Transporturilor a adoptat un set de măsuri în urma cărora companiile românești de transport vor putea angaja șoferi și din afara Uniunii Europene, iar Uniunea Națională a Transportatorilor din România – UNTRR – salută aceste măsuri.

Formarea și examinarea șoferilor profesioniști străini se va putea face în limba engleză sau spaniolă pentru obținerea certificatelor (CPC), iar UNTRR solicită în continuare ca și examinarea inițială (CPI) să poată fi realizată într-o limbă de circulație internațională.

REVISTA PATRONATELOR redă în continuare, integral, un comunicat transmis miercuri de UNTRR în acest sens (intertitlurile și sublinierile aparțin Redacției noastre, RP).

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) salută adoptarea de către Ministerul Transporturilor a Ordinului nr. 953 din 18 iunie 2019, prin care cursurile de formare continuă, în vederea obținerii certificatelor de calificare profesională continuă – CPC pentru transport rutier de marfă și/sau de persoane, pot fi organizate și în limba engleză sau limba spaniolă.

Această măsură adoptată recent de România va permite firmelor de transport rutier românești să angajeze legal șoferi profesioniști străini din afara UE, prin posibilitatea formării și examinării șoferilor străini în limba engleză sau spaniolă, pentru obținerea atestării profesionale obligatorii conform legislației naționale și europene.

Necesarul de personal: peste 45.000 de șoferi

Aceasta este prima propunere adoptată dintr-o serie de măsuri înaintate de UNTRR către Guvern și Ministerul Transporturilor pentru rezolvarea crizei acute de șoferi profesioniști și pentru ca transportatorii români să rămână competitivi pe piața europeană.

Conform datelor publicate anul acesta de un site de recrutare, meseria de șofer e la mare căutare în România, înregistrându-se 45.500 oferte de muncă pentru șoferi-servicii auto-curierat.

Reamintim că transportul rutier a fost anul trecut principalul contributor la exportul de servicii al României, cu un total de 5,144 miliarde de euro, cu aproape 14% mai mult decât întreaga ramură de servicii telecom și IT.

Transportul rutier generează aproape un sfert din exportul total de servicii al României, de 22 miliarde de euro, iar în 2018 a realizat un excedent (exporturi minus importuri) de 3,765 miliarde de euro, reprezentând aproape jumătate din soldul total al comerțului internațional cu servicii, de 8,1 miliarde euro.

UNTRR a fost singurul patronat care a solicitat examinarea în limba engleză și a promovat adoptarea ordinului încă din 2016. UNTRR a solicitat ca și examinarea inițială CPI să fie efectuată în limba engleză.

Cunoașterea limbii române de către șoferii străini nu este justificată

UNTRR consideră că nu este justificată obligativitatea cunoașterii limbii române de către un șofer din afara UE pentru a fi angajat de un transportator român, pentru că în România pot fi angajați cetățeni străini din oricare stat membru UE fără a avea obligația de a cunoaște limba română, așa cum și cetățenii români se pot angaja oriunde în UE.

Dacă pentru aceștia comunicarea în limba engleză sau într-o altă limbă străină nu este o problemă, atunci nu ar trebui să fie nici pentru cetățenii extra-comunitari.

Calificarea inițială nu e obligatorie pentru toți conducătorii auto

De reținut este faptul că potrivit prevederilor Directivei 59/2003, sunt exceptați de obligativitatea de a obține o calificare inițială următorii conducători auto care dețin un permis de conducere de categoria C1, C1+E, C sau C+E sau un permis de conducere recunoscut ca echivalent, care nu a fost eliberat în urmă cu mai mult de doi ani de la data finală pentru punerea în aplicare a directivei.

Conform directivei, statele membre aplică aceste măsuri de la 10 septembrie 2009 cu privire la calificarea inițială necesară pentru conducerea vehiculelor din categoriile de permis de conducere C1, C1+E, C și C+E.

Astfel, șoferii profesioniști care au obținut permisul de conducere înainte de 10 septembrie 2009 nu mai trebuie să realizeze examinarea inițială CPI și trebuie să obțină doar certificatul de calificare profesională continuă – CPC.

Examinare inițială în limba engleză 

UNTRR consideră că măsurile recent adoptate de Ministerul Transporturilor din România reprezintă un prim pas în direcția  rezolvării crizei acute de șoferi profesioniști din România, însă continuă să solicite autorităților române completarea ordinului inclusiv cu posibilitatea examinării inițiale – CPI în limba engleză.

De asemenea, UNTRR consideră necesară adoptarea mai multor măsuri pentru adresarea crizei șoferilor profesioniști care afectează profund industria transporturilor rutiere, solicitând Guvernului României alocarea unui buget în anul 2019 pentru formarea/reconversia profesională a forței de muncă disponibile pentru exercitarea profesiei de șofer profesionist, precum și creșterea angajării tinerilor ca șoferi profesioniști de la 18 ani, prin modificarea legislației naționale relevante care să permită reducerea vârstei de la 21 de ani la 18 ani pentru obținerea permisului de conducere categoriile C și CE, conform prevederilor legislației europene în vigoare.

Reamintim faptul că potrivit Directivei 59/2003, articolul 5, accesul la o calificare inițială nu necesită obținerea în prealabil a permisului de conducere corespunzător.

Vârsta pentru categoriile C și CE va scădea de la 21 la 18 ani

Totodată, Directiva 645/2018 de modificare a Directivei 59/2003 (privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de persoane), precum și a Directivei 126/2006 (privind permisele de conducere) va permite reducerea vârstei de la 21 de ani la 18 ani pentru obținerea permisului de conducere categoriile C și CE.

Statele membre vor pune în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma Directivei 645/2018 până la 23 mai 2020.

În prezent, România nu permite accesul la calificarea inițială a tinerilor dacă aceștia nu dețin un permis de conducere valabil, iar obținerea categoriilor C și CE se poate realiza doar de la 21 de ani.

UNTRR solicită reducerea vârstei de la 21 de ani la 18 ani pentru obținerea permisului de conducere categoriile C și CE, alături de implementarea de cursuri de siguranță rutieră, având în vedere criza de șoferi profesioniști, în condițiile în care prevederile Directivei 645/2018 vor deveni obligatorii din 2020.

Cum se abordează criza de personal în alte țări din UE

Majoritatea țărilor din UE adoptă măsuri de rezolvare a crizei de șoferi profesioniști. Printre soluții se numără reconversia profesională prin alocarea de fonduri europene pentru programe de formare a șoferilor profesioniști (Ungaria), import de forță de muncă, prin angajarea șoferilor profesioniști din afara UE (Polonia, Germania).

De asemenea, stabilirea vârstei minime de 18 ani pentru șoferii de camioane – categoriile C și CE – este adoptată în 17 state membre: Austria, Cehia, Germania, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Croația, Ungaria, Irlanda, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Suedia și Marea Britanie.

UNTRR își exprimă încrederea că Guvernul României va lua toate măsurile necesare pentru a oferi industriei de transport rutier românești șansa de a-și menține poziția în piața europeană de transport rutier.”

Despre UNTRR
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizație profesională și patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în anul 1990 pe principii democratice, care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern și internațional, înregistrând de la înființare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise – operatori care efectuează transporturi interne și internaționale de marfă și persoane.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.