În trimestrul III 2018, numărul locurilor de muncă vacante a crescut la un nou maxim istoric de 63.700, în plus cu 2.300 de posturi faţă de trimestrul anterior. Tot atunci, mai exact la sfârșitul trimestrului III (luna septembrie) 2018, numărul șomerilor a scăzut la minimul istoric de 370.000 de persoane. Avem de-a face, deci, cu un paradox în care deși numărul șomerilor scade, numărul locurilor de muncă vacante crește sau – în termeni nominali – 370.000 de șomeri refuză să ocupe 63.700 de posturi vacante.
„Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a crescut în trimestrul III 2018 cu 0,08 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 4.800”, arată datele comunicate luni de Institutul Național de Statistică – INS.
În trimestrul III 2018, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,30%, în creştere cu 0,05 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.
Datele centralizate de INS mai arată că numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna septembrie a anului 2018 a fost de 370.000 de persoane, în scădere față de luna precedentă cu 386.000 de persoane, dar și față de aceeaşi lună a anului anterior – 440.000 de persoane.
Unde sunt posturile neocupate
În trimestrul III 2018, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,01%), în alte activităţi de servicii (2,89%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,15%).
În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante (18,2 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,53%.
Sectorul bugetar a însumat peste 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8,3 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 7,2 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2,8 mii locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), mai arată datele INS.
Trimestrul III 2018 comparativ cu perioadele precedente
Prin comparaţie cu trimestrul precedent cea mai relevantă creştere, atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a regăsit în administraţia publică (+0,42 puncte procentuale, respectiv +1,2 mii locuri vacante).
La polul opus, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în intermedieri financiare şi asigurări (-0,44 puncte procentuale), în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,25 puncte procentuale), respectiv în hoteluri şi restaurante (-0,20 puncte procentuale).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai mari scăderi în intermedieri financiare şi asigurări, respectiv în hoteluri şi restaurante (-0,4 mii locuri vacante pentru fiecare în parte), urmate de activităţile de servicii administrative şi servicii suport (-0,3 mii locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă creştere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în informaţii şi comunicaţii (+0,72 puncte procentuale), iar în intermedieri financiare şi asigurări cea mai semnificativă scădere (-0,89 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri au fost în transport şi depozitare, respectiv în informaţii şi comunicaţii (+1,4 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
La polul opus, cele mai relevante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în sănătate şi asistenţa socială (-1,5 mii locuri vacante), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (-0,8 mii locuri vacante).
Rata şi numărul joburilor vacante pe grupe majore de ocupaţii
În trimestrul III 2018, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,59%, respectiv 16,8 mii locuri vacante), urmate de cele de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (1,49%, respectiv 10,0 mii locuri vacante), iar cele mai mici valori s-au înregistrat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,44%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,72%, respectiv 2,4 mii locuri vacante).
Comparativ cu trimestrul precedent, atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat numai creşteri, cele mai relevante regăsindu-se în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (+0,08 puncte procentuale, respectiv +0,6 mii locuri vacante), respectiv în cele de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,06 puncte procentuale, respectiv +0,6 mii locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, singura scădere s-a înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,18 puncte procentuale, respectiv -0,04 mii locuri vacante).
Cele mai relevante creşteri, atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor elementare – grupa majoră 9 (+0,29 puncte procentuale, respectiv +2,0 mii locuri vacante), urmate de cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,13 puncte procentuale, respectiv +0,8 mii locuri vacante), mai arată datele INS.
Reamintim că, recent, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a atras atenția asupra faptului că piața forței de muncă este tensionată, iar mărirea accelerată a salariului minim și exagerarea cu creșterile salariale la bugetari sunt riscante pentru inflație